Eurodeputaţii Comisiei speciale pentru criza locuinţelor în Uniunea Europeană vin la Bucureşti în perioada 26-28 octombrie, a anunţat Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei HOUS.
Misiunea Comisiei la Bucureşti, care va avea loc între 26 şi 28 octombrie, le va oferi europarlamentarilor oportunitatea de a examina provocările României privind locuinţele, structural diferite de cele din oraşele din Vest, vizitate anterior de membrii Comisiei, estimează eurodeputata AUR, potrivit Agerpres.
„România oferă un studiu de caz deosebit de important, într-o economie post-socialistă, convergentă. Ţara noastră combină una dintre cele mai mari rate de proprietate a locuinţelor din Uniunea Europeană cu o supraaglomerare severă şi o ofertă foarte limitată de locuinţe sociale. Vizita la Bucureşti le va oferi colegilor mei o perspectivă directă asupra decalajului dintre drepturile formale la locuinţe şi realităţile de pe teren. De asemenea, le va permite să examineze structurile specifice de ocupare a proprietăţii care caracterizează sistemele de locuinţe din Europa Centrală şi de Est, precum şi domeniul de aplicare şi limitele iniţiativelor finanţate de UE în abordarea nevoilor privind locuinţele", a explicat Georgiana Teodorescu după validarea misiunii în cadrul Conferinţei Preşedinţilor, cel mai înalt for decizional al Parlamentului European (PE).
Sistemul de locuinţe din România continuă să reflecte schimbările structurale profunde care au urmat sfârşitului socialismului. În 2024, 94,4% dintre cetăţenii români erau proprietari de locuinţe, cea mai mare rată din blocul comunitar, comparativ cu o medie UE de 68%, se notează în comunicat.
„Această rată excepţional de ridicată a proprietarilor de locuinţe este în mare măsură o moştenire a privatizării în masă a locuinţelor publice după 1989. Procesul a redus dramatic rolul locuinţelor sociale, ponderea din fondul naţional de locuinţe scăzând de la peste 30% la mai puţin de 2%. Avem în România un sistem de locuinţe cu o piaţă de închirieri foarte limitată şi un fond de locuinţe sociale care rămâne extrem de redus în raport cu cererea. În 2022, doar 16.290 de unităţi sociale erau disponibile la nivel naţional, comparativ cu peste 40.000 de cereri depuse. Bucureştiul se confruntă cu un decalaj la fel de semnificativ între cerere şi ofertă", a adăugat Teodorescu.
Rata ridicată de proprietari nu garantează însă locuinţe adecvate. În 2024, 40,7% din populaţia României locuia în unităţi supraaglomerate, a doua cea mai mare rată de supraaglomerare din UE după Letonia şi de peste două ori mai mare decât media UE de 16,9%.
„Aceste cifre evidenţiază diferenţa dintre proprietate şi accesul la locuinţe adecvate, accesibile şi decente. De asemenea, demonstrează importanţa de a privi dincolo de statisticile legate de ocuparea unei locuinţe pentru a înţelege condiţiile reale de viaţă ale gospodăriilor. Misiunea europarlamentară la Bucureşti va oferi, aşadar, o oportunitate de a evalua modul în care structura fondului imobiliar din România afectează accesul la locuinţe adecvate, în special pentru gospodăriile care se confruntă cu vulnerabilitate socioeconomică, şi de a examina modul în care politicile naţionale şi europene pot ajuta la abordarea decalajelor persistente dintre drepturile la locuinţe, disponibilitate şi condiţii de viaţă", a mai explicat eurodeputata AUR.
Editor : M.B.
