Live Text Trei luni de război. Rușii, acuzați că evacuează civilii pe drumuri minate. Kiev: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
La începutul celei de a patra luni de război, Rusia bombardează intens estul Ucrainei în timp ce forțele terestre încearcă să încercuiască ultimele redute ucrainene din regiunea Lugansk, care este aproape complet cucerită. Una din ținte, orașul Severodonețk, este bombardat de ruși 24 de ore din 24, spun ucrainenii. "Distrug în mod deliberat orașul", acuză guvernatorul local. Lupta pentru Severodonețk amintește de cea pentru Mariupol, orașul-port redus la ruine. În Donbas este o baie de sânge. Rușii încearcă să elimine tot ce este viu - a spus azi noapte președintele ucrainean.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Situaţia din regiunea Lugansk „se înrăutăţeşte din oră în oră”
ACTUALIZARE 00:32 Situaţia de pe teren în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, unde armata rusă a făcut progrese în ultimele zile, „se înrăutăţeşte din oră în oră”, a declarat, marţi, guvernatorul regional Serhii Gaidai.
„Situaţia este foarte dificilă şi, din păcate, nu face decât să se agraveze. Se înrăutăţeşte din zi în zi, din oră în oră”, a spus el într-o înregistrare video postată pe canalul său Telegram.
„Bombardamentele sunt din ce în ce mai intense” şi „armata rusă a decis să distrugă complet Severodoneţk”, un oraş strategic la nord-vest de Lugansk, a adăugat guvernatorul.
Severodoneţk „este pe cale de a fi şters de pe faţa Pământului”, a comentat el, calificând situaţia „aproape critică”.
Vineri, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat că cucerirea regiunii Lugansk a fost „aproape încheiată”.
Ruşii au înconjurat acolo Severodoneţk şi Lisiceansk, două localităţi despărţite de un râu şi care constituie ultimul bastion al rezistenţei ucrainene.
„Suntem ca Mariupol”, a mai spus Gaidai. Potrivit acestuia, regiunea Lugansk „face toate eforturile pentru ca ruşii să nu poată progresa” din estul ţării, în special spre oraşul simbol Sloviansk, cucerit de ucraineni de la separatiştii pro-ruşi în 2014.
„De astăzi, putem spune că ruşii încearcă să realizeze un atac la scară largă”, a subliniat Serhii Gaidai. Înainte de a adăuga: „Şi în regiunea Doneţk, situaţia a devenit mult mai complicată” pentru armata ucraineană.
Kiev: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
ACTUALIZARE 22.17 Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a spus marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, citat de Reuters.
La trei luni după invadarea Ucrainei, forţele ruse încearcă să încercuiască trupele ucrainene în oraşele gemene Severodoneţk şi Lisiceansk, situate pe râul Siverski Doneţ din estul Ucrainei. Motuzianik a spus că forţele ruse nu au renunţat la încercările de a traversa râul.
Armata rusă şi-a aruncat toate forţele în luptă pentru a finaliza încercuirea şi apoi cucerirea celor două oraşe, ceea ce i-ar permite să controleze întreaga regiune Lugansk, unul dintre obiectivele sale declarate în Donbas, relatase anterior Reuters, citată de Agerpres.
„Observăm acum cea mai activă fază a agresiunii pe scară largă pe care Rusia a desfăşurat-o împotriva ţării noastre”, a spus Motuzianik.
„Situaţia pe frontul de est (în Donbas) este extrem de dificilă, pentru că soarta acestei ţări s-ar putea să fie decisă (acolo) chiar acum”, a subliniat el.
Forţele ucrainene opun rezistenţă de mai multe săptămâni trupelor ruse în acest sector, dar confruntându-se cu o intensificare a atacurilor care nu lasă nicio clădire intactă, par să întâmpine din ce în ce mai multe dificultăţi.
Antony Blinken denunţă acţiunile autorităţilor ruse împotriva opoziţiei
ACTUALIZARE 22.10 Secretarul de Stat american Antony Blinken a criticat marţi acţiunile autorităţilor ruse împotriva opoziţiei, în contextul confirmării de către instanţa de apel a condamnării disidentului Aleksei Navalnîi.
„Respingerea apelului în cazul lui Aleksei Navalnîi este un alt exemplu al voinţei Kremlinului de a suprima orice opoziţie şi întreaga societate civilă”, a spus Antony Blinken, conform cotidianului Le Figaro.
„Salut curajul cetăţenilor ruşi care protestează faţă de războiul brutal şi faţă de corupţia endemică a instituţiilor guvernamentale, în pofida riscurilor şi a detenţiei”, a subliniat Antony Blinken, relatează Mediafax.
O instanţă judiciară rusă a confirmat marţi condamnarea la închisoare a lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei de la Moscova.
Patrușev: Rusia „nu are termen limită” în Ucraina
ACTUALIZARE 19.53 Nikolai Patrușev, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, spune că forțele ruse nu „au termen limită” în Ucraina, sugerând astfel că invazia Rusiei s-ar putea prelungi, potrivit CNN.
„Nazismul trebuie eradicat în totalitate, 100%, altfel va reapărea în câțiva ani într-o formă mult mai urâtă”, a susținut el într-un interviu pentru ziarul rusesc Argumentî i Faktî.
Președintele rus Vladimir Putin a susținut în mod fals că Rusia duce o campanie de „denazificare” în Ucraina, un obiectiv vag definit însă și fără argumente. Patrușev, fost șef al spionajului, este văzut ca un „radical” al cercului apropiat lui Vladimir Putin.
Proiect de lege care facilitează interzicerea presei străine în Rusia
ACTUALIZARE 19.40 Duma de Stat rusă (camera inferioară a parlamentului federal) a adoptat marţi, în primă lectură, un proiect de lege destinat să permită închiderea în Rusia, printr-o simplă decizie a parchetului, a publicațiilor străine acuzate de difuzarea unor informaţii considerate de autorităţile din Rusia drept mincinoase despre conflictul în Ucraina, relatează AFP.
Duma a spus că aceste media ar putea fi interzise „în cazul difuzării unor informaţii vizând discreditarea forţelor armate ruse sau legate de introducerea de sancţiuni” împotriva Rusiei.
Potrivit acestui proiect de lege, procurorul general sau adjuncţii săi vor avea dreptul de a retrage licenţa de difuzare a unei publicații dacă aceasta publică informaţii ce vor fi considerate „ilegale” sau „periculoase”.
Acreditările jurnaliştilor care lucrează pentru media străine ar putea fi de asemenea anulate, potrivit acestui text care urmează să fie adoptat în a doua şi a treia lectură de Dumă şi într-o lectură finală de Consiliul Federaţiei (camera superioară).
Peste 80% dintre ucraineni sunt împotriva cedării de teritorii în schimbul unui acord de pace cu invadatorii
ACTUALIZARE 19.30 O majoritate covârșitoare a ucrainenilor, peste 80%, se declară împotriva oricăror concesii teritoriale în favoarea invadatorilor ruși în schimbul unui acord de pace, potrivit unui sondaj publicat, marți, de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev.
În timp ce 82% dintre persoanele chestionate consideră că în niciun caz nu ar trebui făcute concesii de această natură chiar şi cu riscul prelungirii războiului, 10% cred că se poate „renunţa” la unele teritori” pentru a se ajunge la pace mai rapid sau pentru a păstra independenţa Ucrainei, potrivit sondajului, citat de Agerpres.
Procentul variază însă în funcţie de regiune, iar în estul ţării, scena unor lupte intense, 68% dintre cei intervievaţi se opun cedării de teritorii, în timp ce 19% susţin această posibilitate.
Orban: Ungaria „nu este în măsură” să accepte interzicerea petrolului rusesc
ACTUALIZARE 19.25 Premierul Ungariei, Viktor Orban, spune că Budapesta nu este în măsură să accepte noile sancțiuni propuse de UE împotriva Rusiei, inclusiv embargoul asupra petrolului rusesc, relatează The Guardian. Totuși, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că s-ar putea ajunge la un acord în privința celui de-al șaselea pachet de sancțiuni în „câteva săptămâni”.
Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel, Orban a spus că este „puțin probabil” să se găsească o soluție la summitul liderilor UE de săptămâna viitoare și că aceștia nu ar trebui să discute pachetul de sancțiuni în cadrul reuniunii.
„Având în vedere gravitatea problemelor încă deschise, este foarte puțin probabil să se găsească o soluție cuprinzătoare înainte de reuniunea specială a Consiliului European din 30-31 mai, a scris Orban.
El s-a declarat „convins” că discutarea pachetului de sancțiuni „în absența unui consens ar fi contraproductivă”, adăugând că nu ar face decât să scoată în evidență diviziunile interne, fără a oferi o șansă realistă de a le rezolva.
Kremlin: Diplomatul rus la ONU care a demisionat din cauza războiului „nu mai este cu noi, este împotriva noastră”
ACTUALIZARE 17.37 Kremlinul se dezice de diplomatul rus care și-a anunțat demisia în semn de protest față de invadarea Ucrainei, spunând că îi este „rușine”. „Nu mai este cu noi, este împotriva noastră”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.
El a fost întrebat în cadrul unei conferințe de presă despre Boris Bondarev, diplomatul rus la ONU care și-a anunțat luni demisia printr-o scrisoare deschisă, în care spunea: „Nu mai pot să iau parte la această ticăloșie sângeroasă”.
„Kremlinul nu este familiarizat cu această scrisoare. Dacă a fost angajat al Ministerului de Externe, atunci aceasta este o întrebare care trebuie adresată MAE”, a spus Peskov.
„Aici putem spune doar că domnul Bondarev nu mai este cu noi, mai degrabă este împotriva noastră”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Are o poziție în care condamnă acțiunile conducerii ruse, iar acțiunile conducerii ruse sunt susținute de aproape întreaga populație a țării noastre. Asta înseamnă că acest domn s-a pronunțat împotriva opiniei generale consolidate din țara noastră”, a continuat el.
Cum s-a schimbat linia frontului de la începutul invaziei ruse
ACTUALIZARE 16.30 Au trecut exact trei luni de când Rusia și-a început războiul total împotriva Ucrainei.
Publicația ucraineană The Kyiv Independent a realizat un set de hărți care arată cum cum s-a schimbat prima linie de contact dintre ucraineni și ruși din 24 februarie și până în prezent.
Noi bombardamente în Lugansk
ACTUALIZARE 16.10 Patru civili au fost uciși în urma bombardamentelor asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Severodonetsk din Lugansk, devenit o țintă strategică pentru forțele ruse, a declarat marți guvernatorul regiunii, Serhiy Haidai, citat de The Kyiv Independent.
El a precizat că doi bărbați și o femeie au fost găsiți morți în urma atacului, iar o altă femeie a fost grav rănită și a murit apoi la spital. Forțele ruse bombardează orașul Severodonetsk „haotic și neîntrerupt”, a mai spus Haidai.
De la începutul războiului și până marți, 314 persoane au fost ucise în regiunea Lugansk, a mai precizat oficialul ucrainean.
Finlanda și Suedia, o nouă încercare de a convinge Turcia să le accepte în NATO
ACTUALIZARE 15.55 Ministerul turc de Externe a confirmat că oficiali turci se vor întâlni miercuri la Ankara cu delegați ai Suediei și Finlandei, în încercarea acestor state de a convinge Turcia să le accepte în NATO, potrivit The Guardian.
Și ministrul de Externe al Finlandei, Pekka Haavisto, declarase anterior că țara sa și Suedia vor trimite miercuri delegații în capitala Turciei pentru a încerca să rezolve opoziția Ankarei față de cererile lor de aderare la alianța militară.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care se opune primirii Finlandei şi Suediei în NATO, a avut sâmbătă convorbiri telefonice cu liderii celor două ţări şi cu secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, cărora le-a transmis preocupările Turciei cu privire la ceea ce Ankara consideră a fi organizaţii teroriste active în Turcia, conform agențiilor internaționale de presă.
Erdogan motivează vetoul său împotriva admiterii Finlandei şi Suediei în NATO prin faptul că aceste două ţări adăpostesc „terorişti”, referire la membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), la miliţiile kurde din Siria sau la membrii reţelei lui Fethullah Gulen, clericul turc aflat în SUA şi acuzat de Ankara că s-a aflat în spatele loviturii de stat eşuate din iulie 2016 împotriva preşedintelui Erdogan.
Polonia cumpără încă şase baterii de rachete Patriot din SUA, în contextul războiului din Ucraina
ACTUALIZARE 15.30 Polonia va comanda încă şase baterii de rachete sol-aer Patriot din Statele Unite pentru apărarea sa antiaeriană, având în vedere războiul declanşat de Rusia în Ucraina, a anunțat marţi ministrul apărării, Mariusz Blaszczak.
Comanda va include, de asemenea, un stoc de rachete defensive, precum şi suport pentru instruire şi logistic.
Baza pentru această achiziţie este un memorandum de înţelegere încheiat între cele două ţări în 2017, a menţionat ministrul apărării, Mariusz Blaszczak, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
Guvernul de la Varşovia a comandat deja din SUA două baterii Patriot în 2018, livrarea lor fiind aşteptată în cursul acestui an.
Sistemul Patriot (Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target), produs de corporaţia Raytheon, este utilizat pentru a contracara avioane, rachete balistice tactice şi rachete de croazieră.
Ucrainenii îi acuză pe ruși că evacuează civilii pe drumuri minate
ACTUALIZARE 14.54 Ucrainenii îi acuză pe ruși că trimit civilii evacuați pe drumuri minate și că împușcă supraviețuitorii.
Comandamentul Operațional „Sud” al Ucrainei a declarat că mai mulți civili, inclusiv doi copii mici, au fost găsiți morți în mașinile lor pe un drum minat din regiunea Nikolaev.
Un tribunal din Moscova a ordonat arestarea unui blogger pentru discreditarea armatei ruse
ACTUALIZARE 14.47 Un tribunal de la Moscova a ordonat marţi arestarea bloggerului rus Mihail Nake, acuzat că a discreditat armata rusă şi ofensiva acesteia în Ucraina, relatează AFP.
Bărbatul, care găzduieşte un blog pe YouTube în afara Rusiei, cu peste 700.000 de abonaţi, este acuzat că a difuzat „informaţii false” despre forţele armate ruse, potrivit tribunalului Basmani din Moscova, care a dispus reţinerea sa.
Această infracţiune, pasibilă de o pedeapsă de mulţi ani de închisoare, a fost definită în legislaţia rusă imediat după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat ofensiva împotriva Ucrainei, pe 24 februarie
Şoigu: Rusia îşi încetineşte ofensiva din Ucraina „în mod deliberat”, pentru a permite evacuarea civililor
ACTUALIZARE 14.12 Rusia îşi încetineşte intenționat ofensiva în Ucraina, pentru a permite evacuarea civililor, a declarat marţi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu.
„Sunt declarate încetări ale focului şi sunt create coridoare umanitare pentru a scoate oamenii din aşezările încercuite. Desigur, asta încetineşte ritmul ofensivei, dar acest lucru este făcut în mod deliberat, pentru a evita victime în rândul populaţiei civile”, a declarat Serghei Şoigu pentru agenţia de presă rusă RIA, preluată de Reuters, potrivit Agerpres.
Navalnîi îl atacă pe Putin din spatele gratiilor: „Nebunul și-a înfipt ghearele în Ucraina și nu știu ce vrea să facă cu ea”
ACTUALIZARE 13.52 Liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, l-a atacat pe Vladimir Putin în timpul ședinței de judecată în care a fost audiat prin videoconferință direct din închisoare, spunând că președintele rus este un nebun care a provocat „războiul stupid” din Ucraina pe baza unor minciuni, informează Reuters.
„Acesta este un război stupid pe care Putin al vostru l-a declanșat”, a spus Navalnîi prin videoconferință din colonia penală în care este încarcerat. „Acest război a fost construit cu minciuni.”
Navalnîi, de departe cel mai important lider al opoziției din Rusia, a făcut apel împotriva sentinței prin care a fost condamnat în martie la 9 ani de închisoare pentru fraudă și sfidarea curții, care se adaugă la cei 2 ani jumate pe care trebuia deja să îi petreacă după gratii.
Intrerupt în repetate rânduri de judecător, Navalnîi a descris „faptele” de care este acuzat drept „minciuni”, pe care le-a comparat cu cele emise de Putin pentru a justifica invadarea Ucrainei din 24 februarie.
Rușii resping planul de pace propus de Italia. Medvedev: „Un pretext pentru declanșarea unui război cu drepturi depline”
ACTUALIZARE 13.30 Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, și-a expirmat dezacordul în legătură cu încercările de a media pacea între Rusia și Ucraina. Recent, Italia a propus un plan pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Într-un mesaj scris pe Telegram, Medvedev spune că planurile de pace propuse de puterile europene ar fi „bune dacă ar fi vorba de pregătirea unor opțiuni care să țină seama cumva de realități”.
Acesta critică eforturile recente ale Italiei spunând că sunt „pregătite nu de diplomați, ci de politologi locali care au citit o mulțime de ziare occidentale și operează doar cu falsuri ucrainene”.
Medvedev respinge posibilitatea ca Ucraina să devină vreodată membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. „Ei știu că aceasta este o minciună” pentru că ar fi „prea costisitor și periculos” pentru Ucraina să adere fie la UE, fie la NATO.
Soldații ruși trimiși în Ucraina se plâng că sunt obligați să-și cumpere tot, până și uniforme și veste antiglonț
ACTUALIZARE 13.10 Soldații ruși care se pregătesc să fie trimiși la luptă în Ucraina trebuie să-și cumpere echipamentele personale din banii lor, au declarat pentru The Moscow Times, sub protecția anonimatului, mai mulți militari.
În cele mai multe cazuri, armata nu le furnizează încălțăminte, veste antiglonț sau produse medicale de prim ajutor și strictă necesitate, cum ar fi banalele bandaje.
„Dacă îți dau uniformă, ești norocos - poți economisi niște bani. Dar tot trebuie să mai cumperi jachetă și pantaloni de schimb... Aș fi foarte mulțumit dacă aș primi banii pentru echipamentele pe care le-am cumpărat, ca să nu le suport eu din salariu”, a spus un subofițer din Garda Naţională (Rosgvardia).
Mai mulți bărbați care au vorbit cu corespondenții The Moscow Times au spus că li s-a promis un salariu lunar de aproximativ 200.000 de ruble (3.365 de dolari) dacă semnează contract pentru a lupta în Ucraina, dar li s-a comunicat că ar trebui să-și cumpere toate echipamentele.
Biden: Războiul a devenit o „problemă globală”, un „moment întunecat în istoria noastră comună”
ACTUALIZARE 12.17 Lumea trece printr-un „moment întunecat în istoria noastră comună” din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, le-a transmis președintele american Joe Biden aliaților din Asia în deschiderea summitului Quad la care mai participă și liderii Japoniei, Australiei și Indiei, informează BBC.
Războiul a devenit acum o „problemă globală” care subliniază importanța apărării ordinii internaționale, a spus Biden. Premierul japonez Fumio Kishida i-a urmat exemplul și a spus că o invazie asemănătoare în Asia ar trebui să nu aibă loc.
Biden se întâlnește cu liderii Japoniei, Australiei și Indiei la Tokio în timpul primei sale vizite în Asia în calitate de președinte al Statelor Unite.
Cele patru țări cunoscute sub numele de „the Quad” (Tetrada) discută probleme economice și de securitate, inclusiv influența tot mai extinsă a Chinei în regiune și diferendele legate de războiul Rusiei.
Citește continuarea AICI
Ucraina acuză Rusia că trupele invadatoare fură cereale
ACTUALIZARE 12.13 Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, spune că rușii fură cerealele din Ucraina, le încarcă pe nave, le transportă prin Bosfor și încearcă să le vândă în străinătate.
"Fac apel la toate statele să rămână vigilente și să refuze orice astfel de propuneri. Nu cumpărați ceea ce este furat. Nu deveniți complici ai crimelor rusești. Furtul nu a adus niciodată noroc nimănui", a scris marți Kuleba pe Twitter.
Vezi și Imagini din satelit care arată cum fură rușii cerealele Ucrainei, în portul Sevastopol (CNN)
Șoigu i-a cerut lui Kiril să canonizeze un comandant militar. Biserică rusă strânge dovezi despre „minunile” pe care le-a făcut
ACTUALIZARE 12.00 Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a cerut Bisericii Ortodoxe ruse să îl canonizeze pe comandantul Aleksandr Suvorov, unul dintre cei mai mari generali din istoria Rusiei, scrie TASS.
Biserica rusă urmează să colecteze materiale despre viața acestuia și informații despre „prezența sau absența miracolelor pe care le-ar fi înfăpuit”, acesta este un criteriu obligatoriu pentru canonizare.
„Personalitatea marelui comandant, desigur, atrage atenția multor oameni, întrebarea a fost ridicată în mod repetat de diferite organizații publice, persoane individuale. Chiar și Ministerul Apărării, personal ministrul Apărării - au apelat la noi cu această întrebare despre canonizare. Sfinția Sa Patriarhul i-a răspuns lui Serghei Kuzhugetovich (Shoigu - nota TASS) că vom strânge materiale, vom avea o mulțime de materiale, vom reveni asupra acestei probleme în detaliu”, a spus episcopul Pankrati.
Continuă presiunile rușilor în Herson. Administrația pro-Moscova cere acum o bază militară rusă în regiune
ACTUALIZARE 11.55 Administraţia numită de Rusia în regiunea Herson din Ucraina va cere Moscovei să înfiinţeze o bază militară acolo, ca "garant al securităţii pentru regiune şi locuitorii săi", a declarat pentru RIA Novosti Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației ruse a regiunii Herson, scrie CNN.
"Ar trebui să existe o bază militară rusă în regiunea Herson", a declarat pentru RIA Novosti Kirill Stremousov, şeful adjunct a ceea ce Rusia numeşte "administraţia regională civil-militară" a Hersonului.
"Vom cere acest lucru, fiind dorit şi de întreaga populaţie. Este esenţial şi va fi un garant al securităţii pentru regiune şi locuitorii săi", a mai precizat el.
"Nu intenţionăm să fim o republică independentă separată. Sarcina noastră principală este să fim parte din cadrul Federaţiei Ruse", a subliniat oficialul.
Redactorul-șef de la Russia Today: „Cine studiază în Occident merge direct în iad”
ACTUALIZARE 11.45 Redactorul-șef al postului rusesc de televiziune Russia Today, Margarita Simonian, a declarat într-o emisiune TV de luni seară că dacă Rusia nu câștigă războiul din Ucraina „se va termina rău pentru toată omenirea”. Totodată, propaganda rusă a sugerat că cine studiază în Occident merge direct în iad, după cum reiese din analiza discursului realizată pe twitter de jurnalista americană specializată în spațiul rusesc, Julia Davis.
„Ei toți cred că noi vom pierde și că Occidentul va câștiga. Ei nu înțeleg că asta este imposibil. Este pur și simplu imposibil, nu se va întâmpla niciodată”, spune Simonian.
Șefa Russia Today a susținut în cadrul prelegerii televizate că „fie vom câștiga noi, fie se va termina rău pentru toată omenirea, nu există nicio altă cale”. „Când oamenii întreabă cât va mai dura [războiul] în termeni de alienare și confruntare cu Occidentul, eu văd doar o versiune a evenimentelor: oamenilor, asta este pentru totdeauna. Obișnuiți-vă cu această viață nouă”, le-a transmis apropiata Kremlinului rușilor de rând.
Citește continuarea AICI
Rusia rescrie „1984”. Oficial rus: Romanul lui Orwell este despre sfârșitul liberalismului, nu al totalitarismului
ACTUALIZARE 11.08 Romanul distopic al lui George Orwell - „1984” - descrie pericolele liberalismului occidental, nu ale totalitarismului, susține purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Într-o dezbatere care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, ea le-a spus rușilor care au rude în străinătate să le transmită că occidentalii trăiesc „într-o ficțiune în care o persoană poate fi anulată”.
„Mulți ani am crezut că Orwell a descris ororile totalitarismului. Este unul din cele mai mari fake-uri la nivel global... Orwell a scris despre sfârșitul liberalismului. A descris cum liberalismul va duce umanitatea într-o fundătură”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, la o dezbatare care a avut loc la Ekaterinburg în weekend-ul trecut, potrivit The Guardian.
Publicat în 1949, romanul este văzut ca un avertisment pentru consecințele totalitarismului și ale supravegherii în masă. Se crede că George Orwell s-a inspirat în crearea guvernului totalitar descris în carte din realitățile Germaniei naziste și ale Rusiei staliniste.
Citește continuarea AICI
Pierderile materiale ale rușilor în Ucraina
ACTUALIZARE 10.50 Conform Forbes, trupele armatei ruse au pierdut echipament militar în valoare de 13 miliarde de dolari în Ucraina.
Scade numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în România în ultimele 24 de ore
ACTUALIZARE 10.30 Poliţia de Frontieră anunţă că 7.709 cetăţeni ucraineni au intrat luni în România. în scădere cu 2,4% faţă de ziua precedentă.
„În data de 23.05.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 75.921 de persoane, dintre care 7.709 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 2,4% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.781 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 1,2% faţă de ziua precedentă), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 893 cetăţeni ucraineni (scădere cu 14,2% faţă de ziua precedentă)”, a transmis marţi Poliţia de Frontieră.
De la declanşarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 23.05.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 1.010.955 cetăţeni ucraineni.
De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în ţara noastră 1.045.484 ucraineni.
Evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului (ISW): Naționaliștii ruși critică „operațiunea militară specială”
ACTUALIZARE 9.10 Operațiunile rusești de încercuire a orașului Severodonețk au înregistrat avansuri minore în ultimele 24 de ore, iar rușii au șanse mici să reușească să captureze orașul Bahmut. În tot acest timp, ucrainenii continuă să amenințe pozițiile rusești în zona Harkov, se arată în evaluarea frontului de luni noapte spre marți dimineață a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
ISW susține că personalitățile ruse naționaliste critică din ce în ce mai mult eșecurile „operațiunii militare speciale” a Rusiei în Ucraina și solicită o mobilizare suplimentară pe care Kremlinul probabil nu o dorește.
ISW spune că Adunarea Ofițerilor All-Russia, o asociație independentă a veteranilor pro-ruși care încearcă să reformeze strategia militară rusă, a cerut președintelui rus Vladimir Putin și Kremlinului să declare război Ucrainei și să introducă mobilizarea parțială în Rusia. Adunarea a spus că „operațiunea militară specială” a Rusiei nu și-a îndeplinit obiectivele în cele trei luni de când a început, mai ales după trecerea eșuată a râului Severski Doneț.
ISW a evaluat anterior că distrugerea aproape a întregului grup tactic de batalion rus (BTG) în timpul unei traversări eșuate a râului pe 11 mai i-a șocat pe observatorii militari ruși și i-a determinat să pună la îndoială competența rusă pe câmpul de luptă.
În cererea trimisă Kremlinului, organizația de veterani i-a cerut lui Putin să recunoască faptul că forțele ruse nu mai „denazifică” doar Ucraina, ci duc un război pentru teritoriile istorice ale Rusiei și existența sa în ordinea mondială actuală, precizează ISW.
Ofițerii veterani ruși au mai cerut Kremlinului să mobilizeze toate regiunile care se învecinează cu țările NATO (inclusiv Ucraina), să formeze echipe teritoriale de apărare, să prelungească termenul standard al serviciului militar de la un an la doi și să formeze noi administrații de război în teritoriile ucrainene ocupate. Ofițerii ruși au cerut și pedeapsa cu moartea pentru dezertori, mai arată ISW în analiza sa. Principalele concluzii ale ISW:
- Figuri naționaliste proeminente (inclusiv veterani și comentatori militari) critică din ce în ce mai mult eșecurile „operațiunii militare speciale” a Rusiei în Ucraina și solicită o mobilizare suplimentară pe care Kremlinul probabil că nu dorește și nu poate să o urmeze pe termen scurt.
- Forțele ruse din jurul orașului Izyum și-au mărit ritmul loviturilor aeriene și de artilerie și probabil că intenționează să reia zilele următoare operațiunile ofensive blocate în prezent.
- Operațiunile rusești de încercuire a orașului Severodonețk au înregistrat avansuri minore în ultimele 24 de ore, mai mult în zona de nord prin Zolote. Luptele continuă în Lîman (la nord de Severodonețk), în timp ce forțele ruse încearcă să întrerupă liniile de aprovizionare ucrainene.
- Forțele ruse vor avea probabil alte avansuri minore la vest de Popasna în viitorul apropiat, dar este puțin probabil să reușească să cucerească rapid Bahmut.
- Contraofensiva ucraineană la nord-est de Harkov continuă să amenințe pozițiile rusești și forțează Rusia să retragă unități din operațiunile ofensive aflate în desfășurare în estul Ucrainei pentru a-și susține pozițiile defensive de lângă Vovcensk.
Cu războiul la doi pași de ei, minerii ucraineni continuă să își riște viața în subteranele din Donbas
ACTUALIZARE 9.06 Mina de cărbune din Torețk este una dintre puținele din estul Ucrainei care nu s-au închis din cauza conflictului din regiune. Minerii ucraineni trebuie să coboare în tunelurile adânci și întunecate ale minei în timp ce războiul este la doi pași, iar sunetul tunurilor de artilerie se aude neîncetat, scrie BBC.
„Este înfricoșător, dar ce poți să faci? Nu avem multe opțiuni”, a spus asistentat medicală Ira Yusko, în vârstă de 30 de ani, zâmbind sumbru, în timp ce își aprindea lampa de la cască.
În jurul ei, cel puțin 10 mineri cu fețele deja mânjite se deplasau prin întuneric spre liftul de fier cu care urmau să coboare 800 de metri sub pământ pentru a începe o tură de lucru de șase ore.
Citește continuarea AICI
Ministerul britanic al Apărării: Rusia și-a sporit intensitatea operațiunilor în Donbas
ACTUALIZARE 9.00 În analiza de marți dimineață a războiului, Ministerul britanic al Apărării transmite că Rusia și-a sporit intensitatea operațiunilor în Donbas, încercând să încercuiască Severodonețk, Lisichansk și Rubine. În prezent, axele nordice și sudice ale acestei operațiuni sunt separate de aproximativ 25 km de teritoriu deținut de Ucraina.
Londra spune că a existat o puternică rezistență ucraineană, forțele care ocupă poziții defensive bine săpate. Operațiunea de lungă durată a forțelor comune a Ucrainei păstrează probabil comanda și controlul efectiv asupra acestui front, subliniază britanicii.
Ministerul britanic al Apărării mai spune că Rusia a obținut însă unele succese localizate, în parte datorită concentrării unităților de artilerie. Capturarea de către Rusia a buzunarelor Severodonețk ar face ca întreaga regiune Lugansk să intre sub ocupație rusă. Deși aici se concentrează în prezent efortul principal al Rusiei, această operațiune este doar o parte a campaniei Rusiei de a ocupa Donbasul, mai spune Londra.
Britanicii avertizează că dacă linia frontului din Donbas se va deplasa mai spre vest, aceasta va extinde liniile de comunicație ruse și probabil că forțele armate ale lui Putin se vor confrunta cu noi dificultăți logistice de aprovizionare.
Rușii sapă gropi comune pentru mii de cadavre în Mariupol
ACTUALIZARE 8.50 Noi imagini prin satelit surprinse de o companie americană arată cum forțele ruse au săpat trei gropi comune la periferia orașului Mariupol.
O poză din spațiu a localizat orașul-port Mariupol și combinatul siderurgic. Această imagine a fost surprinsă de un satelit aflat la 450.000 de metri deasupra pământului. Compania ”Planet” are peste 200 de sateliți pe orbită, asemănători cu aceștia doi, care sunt expuși la sediul central din San Francisco. Sateliții pot repera cu precizie aproape orice locație și o pot arăta în detaliu, precum această imagine din satelit a unui cimitir din Mariupol.
Putem ajunge la o concluzie îngrozitoare, potrivit unui expert militar de la Universitatea din Stanford, care este o clientă a firmei ”Planet”.
Reporter CNN: Cum știți că acestea sunt morminte noi?
Expert militar: "Aici, puteți vedea copaci, pietre funerare și mici puncte, care ne arată fiecare loc de veci.
Aici, putem vedea pământ proaspăt. Folosesc buldozere, pe care le-am văzut în imagini anterioare, pentru a săpa treptat aceste șanturi. Numai în jurul orașului Mariupol există trei gropi comune masive, care sunt pregătite să primească 5.000 de cadavre sau chiar mai multe".
VIDEO EXCLUSIV Expert: În armata Rusiei este multă furie îndreptată împotriva lui Putin
ACTUALIZARE 8.30 Mark Galeotti, unul dintre cei mai buni cunoscători ai spațiului ex-sovietic, spune într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24, că în armata Rusiei este multă furie îndreptată mai ales către Vladimir Putin, pentru că i-a aruncat pe militari în situații pentru care nu erau pregătiți și deci nu aveau cum să facă față. Pe de altă parte, în opinia sa, amenințările cu arma nucleară care vin dinspre Rusia sună a neputință.
Întrebat dacă a fost surprins cât de slab au evoluat militarii ruși în acest război, Mark Galeotti spune că doar până la un punct.
„Știam că armata rusă o serie de slăbiciuni serioase. Nu au mai luptat într-un război atât de mare ca acesta de foarte multă vreme. Dacă ne gândim până și la războiul cecen, care nu e nici pe departe la acest nivel, sau la cazurile Siriei și Crimeei, erau operațiuni la scară redusă, unde puteau folosi ce aveau mai bun. În armata rusă este o discrepanță uriașă între cei mai buni militari, cei cu pregătire medie și cei mai slabi. Și asta s-a văzut, evident. Dar au ieșit la iveală multe alte defecte ale armatei ruse. Proastă întreținere, corupție masivă în privința achizițiilor, pregătire slabă, motivație slabă. Toate s-au văzut acum. Cu toate acestea - și nu vreau să sune ca și când aș găsi scuze armatei ruse -, acest război nu a fost cel pentru care se pregătise armata rusă.
Mai mult, nu este despre cum s-au pregătit să ducă acest război. Este doar felul în care Putin a adus războiul pe capul lor, le-a impus propria strategie, bazându-se pe faptul că era convins că nici nu va fi un război, va fi o defilare. Ca atare, s-au găsit în circumstanțe în care nu s-ar fi aflat în mod normal. Știu, atât din ceea ce mi-au transmis contactele mele, dar și din ce este pe canalele de social media folosite de militarii ruși, este multă furie acolo îndreptată mai ales către Putin, pentru că i-a aruncat în situații pentru care nu erau pregătiți, deci nu aveau cum să facă față”, a explicat profesorul Galeotti.
Citește continuarea AICI
Povestea ofițerului rus care a fugit din armata lui Putin din Ucraina. “Mă gândeam doar să trăiesc încă o zi”
ACTUALIZARE 8.20 A fost nevoie de câteva săptămâni în care şi-a ascuns faţa de ucraineni și a dormit pe un pat improvizat din niște lăzi de grenade pentru ca un ofiţer rus de rang inferior să ajungă la concluzia că invazia rusă din Ucraina nu era bătălia pe care trebuia să o ducă. CNN i-a prezentat povestea, precizând că militarul rus era încărcat de un sentiment tot mai mare de vinovăţie.
„Eram murdari şi obosiţi. Oamenii din jurul nostru mureau. Nu voiam să simt că fac parte din asta, dar fac parte!”, a declarat ofiţerul pentru CNN. Acesta a spus că s-a dus să îşi caute comandantul şi şi-a dat demisia.
CNN nu a dezvăluit numele ofițerului și nu a inclus în relatare detalii personale tocmai pentru a-i proteja securitatea.
Povestea lui este remarcabilă, dar ar putea fi și una dintre multele asemănătoare, potrivit oponenților războiului din Rusia, precum și din Ucraina, care spun că au auzit de multe cazuri de soldați, atât profesioniști, cât și recruți, care au refuzat să lupte.
Citește continuarea AICI
Der Spiegel: Neonaziștii ruși participă alături de armata lui Putin la așa-numita „denazificare” a Ucrainei
ACTUALIZARE 8.10 Cel puțin două grupări de neonaziști ruși luptă de partea lui Putin în Ucraina, ceea ce face ca justificarea Moscovei pentru declanșarea războiului, și anume aceea de a-și „denazifica” țara vecină, să fie una „absurdă”, potrivit unei investigații Der Spiegel citată de The Moscow Times.
Documentul care atestă prezența neonaziștilor în rândul soldaților ruși care luptă în Ucraina a fost împărtășit de serviciile de informații BND cu ministerele de la Berlin nu specifică numărul de luptători extremiști ruși, dar îi identifică drept membrii ai Legiunii Imperiale a Rusiei și ai grupului Rusich, o unitate paramilitară care activează sub umbrela mercenarilor din Grupul Wagner.
Implicarea lor în luptele din Donbas face ca „așa-numita 'denazificare' a Ucrainei să fie un motiv absurd” de a porni la război, potrivit BND. Despre ambele grupări menționate se crede că au luat parte la conflictul armat care a izbucnit în estul țării în 2014 între separatiștii proruși susținuți de Moscova și armata ucraineană.
Citește continuarea AICI
ANALIZĂ. Ucraina, după 3 luni de război. „Armata de sperietori” a lui Putin care nu i-a mai speriat pe ucraineni
ACTUALIZARE 8.00 În urmă cu exact 3 luni, pe 24 februarie 2022, din ordinul lui Vladimir Putin, Rusia a invadat Ucraina iar în Europa a revenit războiul: unul în toată regula, în care s-au bifat până acum toate ororile pe care europenii nu le-au mai experimentat de mai bine de 77 de ani: invazie terestră a unei ţări, bombardamente, oraşe distruse complet, zeci de mii de civili ucişi, deportări, crime de război, gropi comune. Europa nu a mai cunoscut un aflux atât de rapid de refugiaţi de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul-fulger de 3-4 zile, visat de Moscova, s-a transformat într-o mlaştină în care armata rusă bălteşte deja de 90 zile Iar aceasta ar putea fi singura veste bună care răzbate din acest conflict.
În ziua de 24 februarie 2022, Vladimir Putin ordonat invadarea Ucrainei vecine: sprijiniţi de câteva mii de tancuri şi blindate şi sute de avioane şi elicoptere, cei peste 150 de mii de militari ruşi care au trecut graniţa păreau, la prima vedere, o forţă impresionantă.
Dar „războiul este o interacţiune dinamică între două voinţe”, după cum a descris succint conflictul din Ucraina (parafrazându-l pe strategul militar Carl von Clausewitz) şeful Pentagonului, Mark Milley, în cadrul unei audieri în Congresul SUA.
Războiul din Ucraina a devenit, astfel, interacţiunea dinamică dintre voinţa Kremlinului şi cea a ucrainenilor.
Iar bilanţul, după trei luni de război, arată că monstrul sovietic pe care Putin a încercat să-l resusciteze inclusiv în plan ideologic are mai degrabă nişte picioare (sau şenile) din lut: militarii ruşi nu au încetat să şocheze în toată această perioadă, atât prin modul deficitar în care au dus lupta, cât şi prin acel deja vestit comportament grotesc-abuziv faţă de civili, care a variat de la furturi de frigidere, până la crimele de război comise în zonele ocupate.
Citește continuarea AICI
Lavrov: Moscova nu e sigură că are nevoie să reia legăturile cu Occidentul, dar va adânci relaţia cu Beijingul
ACTUALIZARE 7.50 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova va lua în considerare ofertele din partea Occidentului pentru a restabili legăturile şi va decide dacă acest lucru este necesar, dar se va concentra pe dezvoltarea relaţiilor cu China, informează Reuters.
Într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri la un eveniment desfăşurat la Moscova, ministrul Lavrov a spus că ţările occidentale au îmbrăţişat rusofobia după lansarea incursiunii în Ucraina, descrisă de Rusia ca "operaţiune militară specială".
Rusia lucrează pentru a înlocui mărfurile importate din ţările occidentale, a spus el şi, în viitor, se va baza doar pe ţări "de încredere", care nu au obligaţii faţă de Occident.
"Dacă ei (Occidentul) vor să ofere ceva în ceea ce priveşte reluarea relaţiilor, atunci ne vom gândi serios dacă vom avea nevoie sau nu", a spus Lavrov, potrivit unei transcriere apărute pe site-ul ministerului rus de externe.
Lavrov a spus că obiectivul Moscovei este acum de a dezvolta în continuare legăturile cu China.
Zelenski: "Este război total"
ACTUALIZARE 7.30 Volodimir Zelenski: "Este război total, când inamicul încearcă să distrugă cât mai mulți oameni și mai multă infrastructură.
Îndepărtarea resturilor de la Desna, regiunea Cernihiv, a fost finalizată. 87 de oameni au fost uciși. Și au fost doar patru rachete.
În total, armata rusă a lansat 1.474 de tiruri cu rachete din 24 februarie, utilizând 2.275 de rachete. Cele mai multe au lovit infrastructura civilă. Au fost peste 3.000 de lovituri din avioanele și elicopterele rusești în mai puțin de trei luni. Ce altă țară a rezistat unui bombardament atât de intens?
Cea mai grea situație de luptă, acum, este în Donbas. Au creat o baie de sânge acolo și încearcă să distrugă totul. Totul. Tot ce e viu. Literalmente. Nimeni niciodată nu a distrus Donbasul în felul în care trupele ruse fac acum.
Săptămânile următoare de război vor fi grele. Trebuie să înțelegem asta. Dar nu avem altă alternativă decât să luptăm.
Să luptăm și să câștigăm. Să ne eliberăm pământul și poporul".
Cele mai recente informații privind desfășurarea evenimentelor din Ucraina:
- Rusia a dus cu forța 1,4 milioane de ucraineni pe teritoriul său, a spus avocatul poporului de la Kiev, Liudmila Denisova, potrivit agenției de presă Interfax, citată de BBC.
- Igor Terehov, primarul orașului Harkov, a anunțat că metroul orașului își va relua operațiunile marți, după ce timp de 3 luni a fost folosit ca adăpost pentru oamenii care au fugit de bombardamentele rusești.
- Ocupanții ruși au impus folosirea rublei ca monedă oficială în regiunea Herson, luni, urmând ca moneda rusească să fie folosită în paralel cu grivna ucraineană.
- 20 de țări au anunțat că vor trimite un nou „ajutor de securitate” Ucrainei, sub formă de armament și muniție, a spus secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, la încheierea celei de-a doua reuniuni a Grupului de Contact pentru Ucraina, potrivit CNN.
- Donețk și Lugansk au rămas fără gaze după ce un atac al rușilor a distrus o conductă.
- Aproximativ 13.000 de anchete privind crime de război sunt în curs de desfășurare în Ucraina, a anunțat procurorul general ucrainean.
- Un înalt oficial de securitate din Ucraina spune că Vladimir Putin ar fi fost ținta unei tentative de asasinat. Kirilo Budanov, șeful direcției serviciilor de informații din cadrul Ministerului Apărării ucrainean, a declarat pentru o publicație locală din Ucraina că tentativa a avut loc după începutul invaziei.
- Vladimir Putin a glumit luni spunând că va avea o discuție serioasă cu Occidentul despre afirmațiile potrivit cărora el ar fi de vină pentru tot haosul economic produs în urma conflictului din Ucraina și despre sancțiunile severe aplicate Rusiei de către țările din Vest.
- Comunitatea internațională ar trebui să ajute la asigurarea unui coridor pe mare pentru trecerea în siguranță a navelor care exportă produse agricole din orașul-port Odesa pentru a ajuta Ucraina și a evita foamea în lume, a declarat prim-vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko luni, pentru BBC.
- Rusia a primit planul de pace propus de Italia şi-l analizează, a declarat luni viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, citat de agenţiile ruse de presă.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
