Celule de drojdie s-au dezvoltat în intestinele lui Otzi, supranumit „Omul Gheţurilor”, ale cărui rămăşiţe au fost descoperite în Munţii Alpi în anul 1991, potrivit cercetătorilor de la un institut ştiinţific din oraşul italian Bolzano. Oamenii de știință s-au amuzat apoi preparând pâine cu ajutorul acelor microorganisme și intenționează să producă chiar și bere.
Ucis de o săgeată care l-a străpuns în spate, în urmă cu 5.300 de ani, acest bărbat din Epoca Bronzului a beneficiat de un proces de mumificare naturală care este extrem de rar: literalmente congelate, celulele sale şi-au păstrat umiditatea.
Descoperit de doi pasionaţi de drumeţii montane pe 19 septembrie 1991 într-un gheţar situat la graniţa dintre Italia şi Austria, trupul lui Otzi, precum şi echipamentul său, remarcabil de bine conservate, constituie de atunci o sursă de informaţii fără egal pentru cercetători, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Rămăşiţele sale, conservate cu grijă la Muzeul din Bolzano, sunt păstrate la aceeaşi temperatură (-6°C) ca cea din mormântul său de gheaţă.
Aceste condiţii nu au împiedicat însă microorganismele - atât vechi, cât şi recente - să rămână active în corpul său congelat, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Microbiome.
„Ceea ce nu ne aşteptam era să găsim drojdie”, a declarat Mohamed Sarhan, autorul principal al studiului şi cercetător la Institutul Eurac Research din Bolzano.
O „foarte bună” cultură de drojdie
Oamenii de ştiinţă au descoperit patru tipuri diferite de drojdie capabile să supravieţuiască la temperaturi negative în intestinele lui Otzi, pe pielea sa şi într-o apă „maronie” provenită din dezgheţarea parţială a mumiei.
Aceste ciuperci microscopice trăiesc doar în medii foarte reci, cum ar fi Antarctica şi Munţii Alpi.
Analiza genetică a dezvăluit „niveluri de deteriorare a ADN-ului foarte comparabile cu cele ale microbilor originari” prezenţi în intestinele „Omului Gheţurilor”, ceea ce sugerează că drojdia a pătruns acolo la scurt timp după moartea sa, a explicat Mohamed Sarhan.
„Aceste drojdii l-au însoţit pe Otzi în lunga sa călătorie de-a lungul mileniilor”, a subliniat Frank Maixner, coautor al studiului, într-un comunicat.
Apoi, oamenii de ştiinţă au înmulţit ciupercile microscopice într-un frigider.
„Când spui că ai drojdie, eşti întrebat imediat: se poate folosi pentru a prepara pâine?”, a explicat Mohamed Sarhan.
Este exact ceea ce a făcut şi echipa italiană. „La început, nu a funcţionat”, a povestit acelaşi microbiolog.
Dar, după trei luni de eforturi, „am obţinut o cultură de drojdie cu adevărat foarte bună”, a dezvăluit el, adăugând că cercetătorii intenţionează în prezent să producă şi bere.
Studiul menţionează totodată utilizări mai serioase pentru aceste microorganisme.
Atunci când mumia a fost descoperită, ea a fost tratată iniţial ca un cadavru obişnuit, cu un produs chimic - fenol - utilizat pentru a împiedica dezvoltarea ciupercilor.
Cu toate acestea, drojdia a fost capabilă să degradeze fenolul. În viitor, ea ar putea fi utilizată, aşadar, pentru a descompune acest produs chimic în medii contaminate.
Ciupercile microscopice nu au reprezentat însă singura descoperire surprinzătoare din corpul lui Otzi.
Fibre şi cereale integrale
O analiză a microbiotei sale a relevat prezenţa unei bacterii intestinale aproape inexistentă la oamenii moderni. Deşi a dispărut din stomacurile populaţiilor din ţările industrializate, aceasta a fost detectată la anumite triburi din Africa şi America de Sud.
De asemenea, acea bacterie intestinală fost găsită în excremente vechi de 3.000 de ani, conservate într-o mină de sare din Hallstatt (Austria), una dintre puţinele alte surse care permit cercetarea microbiotei umane străvechi.
Otzi şi acei mineri de sare din Epoca Bronzului consumau mai multe fibre şi cereale integrale decât oamenii moderni, a precizat Mohamed Sarhan.
Potrivit autorilor studiului, noua cercetare „demonstrează că Omul Gheţurilor nu este o capsulă a timpului 'îngheţată' din punct de vedere biologic, ci mai degrabă un ecosistem complex”.
Este prea devreme pentru a se spune dacă drojdia dăunează mumiei, a precizat Mohamed Sarhan, care îşi exprimă speranţa că vor fi realizate şi alte studii suplimentare.
Nikolay Oskolkov, cercetător la Institutul Leton de Sinteză Organică, care nu a participat la noul studiu, a subliniat pentru AFP că a fost interesant să se observe faptul că „microbiota Omului Gheţurilor nu este 'îngheţată'”.
Cu toate acestea, cercetătorul, care descoperise anterior ciuperci străvechi în intestinele mumiei, notează ca eşantioanele de drojdie au fost prelevate abia în 2010 şi 2019. Acest lucru constituie „foarte puţine dovezi ca drojdiile s-au înmulţit de-a lungul mileniilor”, consideră el, estimând ca este vorba despre „drojdii colonizatoare relativ recente în corpul mumiei”.
Editor : B.P.
