Cât va pierde România pentru că nu a respectat jalonul PNRR privind închiderea tuturor centralelor pe cărbune
Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, am făcut o estimare cu privire la suma pe care o va pierde România pentru că nu a respectat un jalon PNRR.
Elisei estimează că România va pierde o sumă cuprinsă între 77 şi 124 de milioane de euro pentru că nu a respectat jalonul prin care şi-a asumat, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), închiderea tuturor centralelor pe cărbune. El precizează că penalitatea va trebui calculată de experţii Comisiei Europene, în funcţie de dovezile pe care România le va pune la dispoziţia autorităţilor de la Bruxelles.
Sorin Elisei a afirmat că „un cost exact” în ceea ce priveşte banii pe care România îi va pierde din PNRR pentru că nu şi-a respectat în totalitate ţinta asumată privind închiderea centralelor care produc energie electrică pe bază de cărbune „va veni după evaluarea Comisiei Europene”.
„La momentul acesta, PNRR-ul astăzi, Doamne ajută, ultima zi de implementare şi urmează evaluarea pe baza dovezilor pe care le pune România la dispoziţie. Matematic, România a avut de închis în PNRR 3.780 de MW, ultima porţiune de ţintă, dacă vreţi, cei 710 MW vor mai rămâne de închis: 100 de MW la CET Govora, 330 Turceni şi 300 Craiova nu au putut fi închise din motivele pe care cred că le ştiţi foarte bine, sunt arhicunoscute. Raportând aceşti MW pe care nu îi putem închide la ţinta totală de 3.780, undeva calculele noastre, dar încă o dată preliminar, arată o penalitate între 77 şi 124 de milioane de euro. Dar asta, încă o dată, va trebui să fie certificată, suma aceasta va fi certificată de experţii Comisiei Europene”, a explicat oficialul Ministerului Energiei, luni seară, la TVR Info.
Elisei, care anterior a afirmat că Turceni 5 produce mai mult valoare decât orice penalitate ar plăti România din PNRR, a arătat că „energia pe care nu o ai este cea mai scumpă”.
„Faptul că Turceni 5, în acest moment, funcţionează după luna august şi va funcţiona şi septembrie şi octombrie şi noiembrie şi decembrie, ianuarie şi februarie, luni care vor continua să fie critice, prin această funcţionare, practic, îşi asigură salarii plătite, o profitabilitate şi o funcţionare care evită nişte importuri la costuri mai mari. De asemenea, pe Turceni 5 sunt nişte credite bancare luate. Renunţarea la el ar fi însemnat şi un alt tip de cost decât cel pe care îl vedem din perspectiva energiei. Deci din acest punct de vedere şi având de asemenea busola trimestrul 1 2028, dacă ne uităm de astăzi, august 2026 până în trimestrul 1 2028, poate părea un calcul simplist. Reforma oricum vorbea de decarbonizare, noi putem să vorbim de bani, până la urmă, din perspectiva mea, de aceea am spus că funcţionarea ei până în trimestrul 1 2028 depăşeşte valoarea penalităţii”, a argumentat Sorin Elisei.
De ce centralele pe cărbune închise nu au fost înlocuite
Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a explicat motivul pentru care centralele pe cărbune pe care autorităţile din România le-au închis, ca parte din jalonul privind decarbonizaraea din PNRR, nu au fost înlocuite cu centrale pe gaz, aşa cum s-a estimat iniţial. Elisei afirmă că există probleme privind ofertele în condiţiile în care preţul unui megawatt instalat într-o centrală pe gaz este astăzi dublu faţă de cel de acum 4-5 ani, când România şi-a asumat jaloanele din PNRR.
Sorin Elisei a afirmat că „lipsa de oferte” este unul dintre motivele pentru care România nu a înlocuit capacităţile de producţie a energiei electrice pe care le-a închis cu altele, mai puţin poluante.
„Eu pot să vă spun că din februarie 2024, de când am venit în Minister, am avut şi m-am confruntat cu această situaţie a lipsei de oferte. La momentul la care PNRR-ul a fost agreat, 2021-2022, planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia este de fapt puţin mai important decât PNRR, pentru că acolo s-a dat o perioadă de 5 ani, s-au setat nişte bugete, nişte ţinte şi nişte ambiţii şi dintr-o dată, de la momentul la care am început să organizăm licitaţii, ne-am dat seama că, dacă acum 4 sau 5 ani o centrală pe gaz costa 600-700.000 de euro megawatt instalat, astăzi costă dublu. Şi costă dublu în condiţiile în care mai poţi prinde o turbină în 2028 sau în 2029, dacă dai un avans de 10%, pentru că astăzi ne luptăm cu centrele de date care comandă centrale pe gaz pe bandă rulantă”, a explicat Sorin Elisei la TVR Info, luni seară.
El a arătat că nu tot timpul anului este nevoie de producţia de energie pe bază de cărbune, însă sunt perioade, cum este cea de iarnă cu temperaturi scăzute ori vara când este „regim hidrologic deficitar”, când vârfurile de consum trebuie acoperite şi din astfel de surse.
Editor : Sebastian Eduard
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News