Președintele american Donald Trump a decis prin decret ca Lacul Ontario să fie denumit „Lacul Americii” pe teritoriul Statelor Unite, însă măsura nu poate obliga Canada sau alte state să adopte noul nume. Experții explică de ce denumirile geografice pot varia de la o țară la alta și cum hărțile digitale au devenit un nou teren de dispută, arată El Pais.
Donald Trump a deschis un nou front în disputa cu Canada, iar de această dată miza este chiar pe hartă. După ce administrația sa a redenumit Golful Mexic „Golful Americii” în documentele oficiale ale Statelor Unite, președintele american și-a îndreptat atenția către o altă entitate geografică împărțită cu vecinul de la nord.
Printr-un decret prezidențial semnat joi, Trump a stabilit că Lacul Ontario va fi denumit „Lacul Americii” pe teritoriul Statelor Unite. Decizia ridică însă o întrebare fundamentală: poate un stat să schimbe unilateral numele unui teritoriu geografic comun și să determine restul lumii să folosească noua denumire?
„Faptul că această inovație este introdusă printr-un decret prezidențial în secolul XXI spune mai multe despre personalitatea autocratului decât orice altceva”, afirmă Jesus Burgueno, geograf și profesor la Universitatea din Lleida.
În mod obișnuit, schimbările denumirilor geografice sunt propuse și analizate de institutele cartografice și de comisiile naționale de toponimie. Acestea studiază originea și evoluția numelor și formulează recomandări înainte ca o nouă denumire să fie adoptată oficial.
În cazul deciziei lui Trump, procesul a fost unul unilateral. Chiar și așa, decretul poate avea efecte concrete în interiorul Statelor Unite. „Din punct de vedere al forței practice, cu siguranță că da”, spune Burgueño.
Aceeași apă, denumiri diferite
Faptul că o entitate geografică poate avea nume diferite în țări diferite nu este neobișnuit, în special în regiunile de frontieră. Un exemplu este unul dintre marile râuri din America de Nord, care formează o parte a graniței dintre Mexic și Statele Unite. În Mexic este cunoscut drept Río Bravo, în timp ce în Statele Unite este numit Rio Grande.
Un caz similar este cel al Mării Japoniei, denumită în ambele Corei „Marea de Est”. Denumiri diferite pot exista chiar și în interiorul aceleiași țări.
Prin urmare, faptul că Statele Unite decid să folosească o anumită denumire în documentele și hărțile proprii nu înseamnă automat că aceasta devine numele recunoscut la nivel internațional.
Impactul intern al deciziei lui Trump este însă amplificat de puterea administrației federale asupra instituțiilor americane.
„Toate agențiile guvernamentale americane se află acum sub controlul Casei Albe, inclusiv Comisia americană pentru denumiri geografice”, afirmă Frédéric Giraut, profesor de geografie politică la Universitatea din Geneva și titular al Catedrei UNESCO „Naming the World”.
Guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, a declarat deja că administrația sa nu va adopta schimbarea.
În schimb, companiile care produc și distribuie hărți în Statele Unite ar putea fi determinate să folosească noua denumire.
„Sub actuala administrație, National Geographic, de exemplu, nu va îndrăzni să publice o hartă care încalcă ordinul lui Trump”, susține Burgueño.
Canada nu este obligată să accepte noua denumire
Situația este diferită atunci când vorbim despre un corp de apă împărțit între două state. În principiu, fiecare țară își poate stabili denumirile geografice pentru zonele aflate sub propria jurisdicție. În cazul unui lac transfrontalier, însă, folosirea unei denumiri comune poate fi rezultatul unei practici istorice îndelungate și al unei recunoașteri internaționale.
Canada nu a dat niciun semn că ar intenționa să adopte noua denumire propusă de Trump.
Premierul canadian Mark Carney a respins deja public inițiativa. „Denumirea Lacul Ontario provine din cuvântul wendat Ontari’io, care, în mod adecvat, înseamnă «lacul este frumos, lacul este mare»”, a declarat el pe rețelele sociale.
Carney a subliniat că denumirea are o vechime de peste 400 de ani și este anterioară atât Confederației Canadiene, cât și Declarației de Independență a Statelor Unite.
Prin urmare, este puțin probabil ca decretul Casei Albe să ducă la dispariția denumirii „Lacul Ontario” din documentele canadiene sau din uzul internațional.
Frederic Giraut explică faptul că impactul final al unei astfel de decizii depinde în mare măsură de instituțiile și companiile care produc și distribuie informații geografice.
Potrivit specialistului, celelalte state suverane nu ar trebui să-și modifice denumirile oficiale pentru locurile din străinătate doar ca urmare a unei decizii unilaterale a Statelor Unite.
Nicio instituție internațională nu arbitrează disputa
Nici Organizația Hidrografică Internațională, nici Grupul de experți al Națiunilor Unite pentru denumiri geografice nu funcționează ca un arbitru care poate impune o denumire într-un astfel de caz.
Organizația Hidrografică Internațională are un rol important în standardizarea denumirilor pentru mări și oceane, însă această activitate nu se extinde la lacurile împărțite între două state.
La rândul său, grupul de experți al ONU promovează stabilitatea denumirilor geografice și respectarea uzanțelor consacrate.
Așadar, nu există o autoritate internațională care să poată transforma automat „Lacul Americii” în noul nume oficial al Lacului Ontario.
Bătălia se mută pe hărțile digitale
O problemă mai complicată este reprezentată de platformele digitale de cartografiere. „Principala provocare de astăzi o reprezintă hărțile digitale distribuite de platformele private și colaborative”, spune Giraut.
Precedentul Golfului Mexic a arătat deja că marile platforme de cartografiere pot adopta denumiri diferite în funcție de țara din care accesează utilizatorii serviciul.
În cazul Golfului Mexic, unele platforme au folosit o abordare cu dublă denumire, afișând „Golful Americii” ca denumire secundară în anumite regiuni, în timp ce utilizatorii din Statele Unite și Mexic au văzut denumiri diferite.
Potrivit lui Giraut, alte platforme, inclusiv cele utilizate pentru navigația auto, nu au adoptat sau propagat aceeași schimbare. Printre acestea se numără Bing Maps, TomTom Maps și Here WeGo. Nici OpenStreetMap, cea mai importantă platformă colaborativă de cartografiere, nu a urmat această abordare.
În cazul Lacului Ontario, disputa ar putea avea, prin urmare, mai puțin de-a face cu hărțile tipărite și mai mult cu modul în care miliarde de oameni vor vedea numele unei entități geografice pe telefoane, în aplicațiile de navigație și în serviciile online.
O dispută cu o miză mai mare decât un nume
Pentru experți, inițiativele lui Trump privind denumirile geografice fac parte dintr-o dispută mai amplă privind identitatea și suveranitatea. Giraut consideră că trebuie luată în calcul și dimensiunea simbolică a acestor schimbări, care pot afecta denumiri cu origini indigene.
În 2015, administrația Barack Obama a restabilit oficial denumirea indigenă „Denali” pentru cel mai înalt vârf din Alaska, înlocuind numele „Muntele McKinley”. După revenirea la Casa Albă, Trump a anulat această decizie și a reinstaurat denumirea anterioară.
În cazul Lacului Ontario, însă, decretul prezidențial poate schimba modul în care acesta este numit în Statele Unite, fără să poată dicta automat cum va fi numit în Canada sau în restul lumii.
În cele din urmă, disputa nu este doar despre un nume pe o hartă, ci despre cine are autoritatea de a-l stabili și cât de departe poate merge o decizie națională atunci când geografia depășește granițele unui singur stat.
Citește și: Trump ia în calcul lansarea unor atacuri limitate împotriva Iranului. Casa Albă: „Președintele își păstrează toate opțiunile” (Axios)
Editor : C.A.
