Mediul de afaceri avertizează: Securitatea economică a devenit o chestiune de securitate națională
Mesajele transmise la Forumului Economic Mondial de la Davos 2026 arată că economia globală intră într-o etapă mult mai dură și fragmentată, iar România este impactată direct, avertizează Confederația Patronală Concordia, organizație care reunește peste 4.200 de companii cu capital românesc și străin.
Potrivit reprezentanților mediului de afaceri, accelerarea schimbărilor geopolitice și economice face ca riscurile să nu mai poată fi gestionate prin soluții parțiale sau amânări.
„Mesajul de anul acesta de la Davos este cât se poate de clar:nu traversăm o simplă tranziție, ci o ruptură istorică a ordinii mondiale. Vechile reguli se șterg sau se rescriu din mers, iar distincția dintre securitate și economie a dispărut complet. Astăzi, o țară fără putere economică, independență energetică și tehnologie avansată este o țară vulnerabilă. Securitatea economică a devenit sinonimă cu securitatea națională,” a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia, joi, 22 ianuarie.
O schimbare de paradigmă
Potrivit organizației, concluzia principală a discuțiilor de la Davos este că distincția dintre securitate și economie a dispărut. România are resursele necesare pentru a naviga această furtună, mai spun reprezentanții mediului de afaceri, dar fereastra de oportunitate se închide.
Organizația amintește că, în decembrie 2025, a prezentat un pachet de peste 20 de măsuri prioritare pentru relansarea economiei și creșterea competitivității, care ar trebui aplicate concomitent cu eforturile de reducere a deficitului bugetar și a cheltuielilor publice.
Analiza patronatului arăta atunci că România se se confrunta cu o creștere economică modestă și dezechilibre structurale accentuate. PIB-ul a avansat cu doar 0,9% în 2024, iar în prima jumătate a anului 2025 creșterea a fost de numai 0,3% față de perioada similară din 2024.
Consumul privat, principalul motor al economiei în ultimii ani, și-a pierdut din forță, iar deficitul de cont curent a ajuns la aproximativ 9% din PIB, subminând sustenabilitatea creșterii. După o creștere de 7,8% a vânzărilor retail în 2024, ritmul a încetinit puternic în 2025, ajungând la valori negative în toamnă, pe fondul majorărilor de taxe.
În același timp, inflația a urcat la aproape 10% în perioada iulie-septembrie 2025, alimentată de creșterea TVA, deprecierea leului și liberalizarea prețurilor la energie. România se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitelor gemene (bugetar și de cont curent) la nivel global, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la șocuri externe și crește costurile de finanțare.
Deficitul bugetar al României pentru anul 2025 este estimat preliminar la un nivel semnificativ mai redus decât cel prognozat oficial la rectificarea bugetară din toamnă, a anunțat recent ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, deficitul calculat în termeni cash este de aproximativ 7,65-7,7% din PIB, respectiv circa 145 de miliarde de lei, sub ținta de 8,4% din PIB (aproximativ 160 de miliarde de lei). Pentru anul 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit cuprinsă între 6% și 6,5% din PIB, care urmează să fie stabilită definitiv odată cu finalizarea proiectului de buget. Un deficit sub așteptări în 2025 ar putea sprijini acest obiectiv, prin reducerea presiunilor asupra costurilor de finanțare ale statului.
