Cum poate deveni România furnizor regional și continental de produse agroalimentare. Nazare: Avem nevoie de investiții
România are oportunitatea de a deveni furnizor strategic de produse agroalimentare pentru regiune şi Europa, însă are nevoie de investiții pentru a-și fructifica acest potențial, consideră ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
România poate deveni o referință în sectorul agroalimentar, dar are nevoie de măsuri ferme pentru a fi competitivă
„În cadrul programului de relansare economică, la Finanţe avem în această perioadă în lucru un nou program major pentru agribusiness: finanţarea industriei de procesare agroalimentară şi a micilor fermieri din România prin noul instrument lansat de Banca Mondială în 2025, AgriConnect.
Anunţat oficial în octombrie anul trecut, în cadrul Reuniunilor Anuale ale Băncii Mondiale şi FMI, AgriConnect este unul dintre programele-cheie ale instituţiei pentru transformarea agriculturii la nivel mondial.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
TVA explicat pe înțelesul tuturor. Ce este, cine îl plătește și cum influențează prețurile în 2026
Este un program cu impact global major, în contextul în care tot la finalul anului trecut Banca Mondială a anunţat intenţia de a dubla finanţarea anuală pentru agribusiness până la aproximativ 9 miliarde de dolari pe an până în 2030”, a transmis Alexandru Nazare, joi (16 iulie), pe pagina sa de Facebook.
Problema agriculturii românești
Ministrul de resort a explicat de ce este important proiectul lansat de Banca Mondială pentru agricultura autohtonă.
„Una dintre principalele probleme ale agriculturii româneşti este că producem mult, dar procesăm şi valorificăm prea puţin. Prea mulţi fermieri mici nu au acces la capital, depozitare, logistică, tehnologie sau pieţe stabile, iar o parte importantă din valoarea adăugată se pierde înainte ca produsele să ajungă la consumator.
Am cerut ca proiectul AgriConnect pentru România să fie construit pe nevoile reale ale sectorului local, să completeze fondurile europene, nu să le dubleze, şi să susţină întregul lanţ agroalimentar: de la fermă la procesare, depozitare, ambalare, distribuţie şi export.
Pentru a oferi un boost dezvoltării agriculturii româneşti trebuie să facilităm construirea unor instrumente financiare adaptate: capital de lucru, finanţări pentru investiţii şi fonduri de capital care să permită companiilor să se dezvolte. Prin IFC / International Finance Corporation, componenta Grupului Băncii Mondiale dedicată sectorului privat, putem atrage totodată capital privat, expertiză şi parteneri internaţionali”, explică Nazare.
Fermierii au nevoie de finanțare facilă
Programul AgriConnect a intrat în implementare anul acesta, prin primele acorduri-cadru naţionale negociate împreună cu guvernele, iar România, prin Ministerul Finanţelor, a început dialogul pe acest subiect încă de la reuniunea din toamna trecută a Grupului Băncii Mondiale şi FMI.
„Săptămâna aceasta am continuat discuţiile, alături de vicepremierul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, cu echipa Băncii Mondiale condusă de Marcelo Castellanos, manager de ţară al Grupului în România, despre cum putem susţine micii fermieri să treacă de la agricultura de subzistenţă la activităţi viabile şi profitabile, prin AgriConnect.
Programul trebuie pregătit riguros şi etapizat astfel încât să susţină dezvoltarea agriculturii fără să dezechilibreze parcursul de consolidare fiscală. România poate deveni un furnizor strategic de produse agroalimentare pentru regiune şi pentru Europa.
Dar acest potenţial nu se transformă singur în rezultate. Avem nevoie de ferme mai competitive, de asociere, investiţii, tehnologie şi o industrie de procesare mult mai puternică.
Miza AgriConnect pentru România este să transformăm agricultura românească dintr-un sector care exportă în principal materie primă într-un sector care produce, procesează şi exportă valoare”, pledează Alexandru Nazare.
Pentru operaţionalizarea acestui instrument de finanţare, fiecare resursă publică utilizată trebuie să producă efect multiplicator în economie: mai multă procesare în România, locuri de muncă, exporturi, venituri mai mari pentru fermieri şi mai multă valoare adăugată păstrată în ţară.
Citește și: Prețurile alimentelor au scăzut la nivel global. Ce categorii s-au ieftinit cel mai mult
