Sistemul energetic, blocat de proiecte „pe hârtie” de 80 GW pentru un consum de doar 9 GW. Investitorii cer reguli mai dure
România riscă să blocheze dezvoltarea reală a capacităților energetice din cauza unui număr excesiv de proiecte aprobate și rămase doar pe hârtie, avertizează reprezentanții industriei. Potrivit prim-vicepreședintelui Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România - PATRES, Martin Moise, în prezent există avize tehnice de racordare (ATR) pentru 80-81 de gigawați, în timp ce vârful de consum al țării este de doar 9 gigawați.
Amintim că, recent, Guvernul a transmis către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o serie de propuneri privind proiectul de ordin care vizează majorarea garanției de racordare pentru noile capacități de producție de energie, susținând că măsurile propuse inițial nu sunt suficiente pentru a elimina proiectele speculative.
ANRE a pus în dezbatere publică, pe 6 martie, un proiect care prevede creșterea garanției de racordare de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Obiectivul este de a reduce numărul proiectelor care blochează capacitate în rețea fără a fi finalizate.
„Aş vrea să menţionez că noi, PATRES, am solicitat garanţii pentru emiterea de ATR-uri (aviz tehnic de racordare n.r.), în 2018, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în primul val de investiţii, în perioada 2008-2013, când am avut avize tehnice de racordare emise pentru 20 de gigawaţi, La acel moment s-au construit sub 5 gigawaţi. Era evident că, în momentul în care începe valul doi de investiţii, în acea perioadă tristă în care investiţiile s-au oprit, după ce au fost tăiate certificatele verzi, ne vom lovi de exact aceeaşi problemă.
De fapt, realitatea asta ne arată şi în acest moment: la ultima raportare a ANRE-ului sunt 80-81 de gigawaţi în aviz tehnic de racordare. Dacă ne uităm un pic la consum, vedem că vârful de consum al României este 9 gigawaţi... Ce facem cu 80 de gigawati? Construim încă 3, 4, 5 sisteme energetice? E absurd. Datorită faptului că nu s-au pus acele bariere de intrare, am ajuns la nişte situaţii absolut paradoxale”, a subliniat Moise, la o conferință de specialitate.
Emiterea unui ATR conduce la rezervarea unei capacități de evacuare sau de consum în rețeaua electrică. În situația în care proiectul nu este realizat, capacitatea respectivă rămâne indisponibilă pentru o perioadă îndelungată, ceea ce conduce la limitarea accesului altor investitori la rețea, întârzieri în dezvoltarea unor proiecte viabile și utilizarea ineficientă a infrastructurii existente.
Mai mult, operatorii de rețea planifică investițiile în rețelele electrice având în vedere proiectele pentru care au fost emise ATR. Proiectele care nu se materializează pot conduce la dimensionarea ineficientă a investițiilor în rețea, creșterea incertitudinii în planificarea dezvoltării rețelelor, precum și la utilizarea suboptimă a resurselor financiare destinate investițiilor.
În acest context, PATRES susține aplicarea fermă a principiului „primul venit, primul servit”, dar corelat cu capacitatea reală de finanțare și implementare a proiectelor.
„Cred că această presiune care vine şi din partea guvernului este foarte bună. Acel proiect de Ordin pe care ANRE încă îl are în dezbatere, pentru că încă nu este emis, trebuie să meargă la sfârşit şi ar trebui să devină chiar mai dur. Ar trebui să facă un lucru extrem de important: să prioritizeze pe principiul 'primul venit, primul servit', adică 'Dom'le, ai venit, ai construit, te-am racordat la reţea, ţi-am dat drumul la instalaţie'.
Vrem megawaţi în teren care să injecteze energie ieftină în sistem. Nu vrem megawaţi pe hârtie, poveşti, adică 80 de gigawaţi care nu se vor realiza niciodată şi de care unii ţin cu dinţii de ele. Diferenţa între un investitor serios şi unul mai puţin serios o reprezintă finanţarea investiţiei. Ai banii să faci investiţia, mergi mai departe şi o faci”, a mai declarat reprezentantul PATRES, citat de Agerpres.
Vezi și Premierul Bolojan anunță 5 direcții strategice în energie: „Trebuie să deparazităm rețelele”
