Ungaria se luptă cu Dunărea pentru a salva centrala nucleară Paks. Barjele și un prag de urgență, soluțiile pentru criza apei
Ungaria accelerează intervențiile pentru menținerea în funcțiune a centralei nucleare Paks, în condițiile în care nivelul Dunării a coborât la cote critice. Autoritățile au început marți, 18 august, lucrările pentru creșterea nivelului apei, pregătesc scufundarea controlată a două barje și construiesc un prag permanent în apropierea centralei. Următoarele două zile sunt considerate decisive, întrucât nivelul fluviului ar putea scădea cu încă 8-9 centimetri.
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat marți că lucrările de urgență pentru creșterea nivelului Dunării în zona centralei nucleare Paks au înregistrat progrese importante.
Situația este însă în continuare critică. Potrivit premierului, nivelul apei se afla la doar 8 centimetri de pragul critic sub care oprirea centralei ar deveni inevitabilă.
„Următoarele 48-60 de ore sunt critice”, a transmis Peter Magyar, potrivit agenției ungare de stat MTI.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
ANPC verifică adaosurile comerciale ale distribuitorilor de carburanți după scumpiri. Amenzile pot ajunge la 2% din cifra de afaceri
Prioritatea autorităților este menținerea siguranței nucleare și păstrarea în funcțiune a celor două turbine care mai produc în prezent energie.
Centrala Paks are o capacitate nominală de aproximativ 2.000 MW, însă în ultimele zile a funcționat la aproximativ 25% din capacitate.
Două barje sunt folosite pentru ridicarea nivelului apei
Una dintre principalele măsuri de urgență presupune utilizarea a două barje cu lungimea de aproximativ 80 de metri.
Acestea sunt coborâte controlat pe fundul Dunării, pentru a forma temporar o structură care să contribuie la creșterea nivelului apei în apropierea centralei.
Operațiunea a început deja. Barjele au fost coborâte cu un metru pe 16 august, iar în ziua următoare au mai fost coborâte cu aproximativ jumătate de metru.
Scopul intervenției este să asigure suficientă apă pentru sistemele de răcire ale centralei și să reducă riscul opririi unei noi turbine.
În paralel, autoritățile ungare au început să suplimenteze debitul Dunării prin devierea apei din brațul Ráckeve-Soroksár. În zona Dömsöd au fost direcționați suplimentar aproximativ 20 de metri cubi de apă pe secundă către cursul principal al fluviului.
Potrivit informațiilor, intervenția a dus la o creștere de aproximativ doi centimetri a nivelului apei.
Ungaria construiește un prag permanent
Barajele improvizate formate prin scufundarea barjelor reprezintă însă doar o soluție temporară.
Autoritățile lucrează în paralel la construirea unui prag permanent pe fundul Dunării, în apropierea centralei Paks. Construcția ar urma să mențină un nivel suficient al apei în zona canalelor de răcire chiar și în cazul unor scăderi extreme ale debitului.
Lucrările au început în weekend și ar urma să dureze aproximativ 30 de zile.
Pentru construcție ar fi necesari aproximativ 145.000 de metri cubi de rocă, iar structura ar putea ridica nivelul apei în zona Paks cu până la un metru.
Oprirea centralei ar costa Ungaria 130 de milioane de euro pe lună
Miza intervențiilor este și economică, nu doar energetică.
Potrivit premierului Peter Magyar, o oprire completă a centralei Paks ar costa statul ungar cel puțin 50 de miliarde de forinți pe lună, echivalentul a aproximativ 130 de milioane de euro.
În schimb, lucrările de urgență pentru controlul nivelului apei sunt estimate la aproximativ 6 miliarde de forinți.
Criza apare într-un moment în care sistemul energetic ungar se confruntă deja cu o cerere ridicată de electricitate în perioada de vară.
Potrivit Intelli News, cererea de energie electrică în intervalele de seară a ajuns la aproximativ 6.400-6.700 MW, în timp ce importurile au reprezentat circa 3.600-4.000 MW.
În perioadele în care oferta a fost limitată, prețurile angro au urcat puternic, unele intervale orare ajungând la 500-700 de euro/MWh.
Criza de la Paks readuce în discuție vulnerabilitatea centralelor nucleare
Autoritățile ungare se grăbesc să finalizeze intervențiile deoarece prognozele indică o nouă scădere a nivelului Dunării.
Peter Magyar a avertizat că fluviul ar putea coborî cu încă 8-9 centimetri în următoarele două zile.
Problema nu este izolată la Ungaria.
Nivelul extrem de scăzut al Dunării a afectat și producția nucleară din regiune. România, de asemenea, a fost nevoită să oprească reactorul aflat în funcțiune la centrala nucleară de la Cernavodă, pe fondul insuficienței apei necesare pentru răcire.
Situația ridică astfel o problemă mai largă pentru centralele nucleare amplasate pe cursuri de apă: seceta și temperaturile extreme pot reduce disponibilitatea apei necesare sistemelor de răcire, afectând producția de energie.
Totodată, Ungaria a contractat o companie rusă pentru construirea a două reactoare VVER-1200, cu o capacitate combinată de 2.400 MW, pe amplasamentul centralei existente.
Proiectul a acumulat însă întârzieri de-a lungul anilor, iar lucrările au intrat într-o nouă etapă după turnarea primului beton la începutul acestui an.
Conform Intelli News, planurile actuale prevăd ca și noile reactoare Paks II să utilizeze Dunărea pentru răcire.
Citește și Comisia Europeană, anunț despre situația aprovizionării cu energie electrică: Va rămâne tensionată
