BNR vede inflația la 9,6% la final de an. Economist: „Nu cred că vom coborî de la 10% la 3% fără rupturi în economie”
BNR a publicat vineri, 14 noiembrie, raportul asupra inflației pentru trimestrul al patrulea, iar concluziile sunt mai puțin optimiste decât se anticipa. Inflația este estimată la 9,6% pentru decembrie 2025, în creștere cu 0,8% față de prognoza anterioară, iar pentru finalul anului viitor la 3,7%.
În același timp, economia României încetinește: în primele nouă luni ale anului, PIB-ul a crescut foarte puțin, iar consumul populației și investițiile sunt în regres. Potrivit BNR, eliminarea plafonării la energie și scumpirile la electricitate, gaze și servicii au împins inflația mult peste așteptări.
Citește și: Economia României încetinește: scădere trimestrială de 0,2%. Creștere anuală modestă
Profesorul Dumitru Miron spune pentru DigiEconomic că situația actuală reflectă „rostogolirea unor asimetrii economice și sociale”, generate de politicile publice. El explică faptul că măsuri precum înghețarea veniturilor și austeritatea au efecte negative acumulate:
„Orice set de măsuri care combină plafonarea salariilor și pensiilor cu austeritate are efecte de antrenare asupra economiei.”
Economistul subliniază și paradoxul inflației ridicate în condiții de încetinire economică:
„Pe măsură ce s-a încetinit ritmul creșterii economice, inflația ar fi trebuit să se comprime. La noi, inflația a crescut.” El consideră că acest lucru se datorează efectelor întârziate ale liberalizării pieței de energie, ale căror impact „încă nu a ajuns la apogeu”.
Ținte greu de atins și reforme amânate
Miron critică și interpretarea optimistă a unei scăderi minime a inflației, de la 9,9% la 9,8%:
„Ar trebui să ne bucurăm că n-a depășit 10%? Referința trebuie să fie criteriul european, de 2%.”
El spune că este puțin probabil ca România să ajungă la o inflație în jur de 3,6% anul viitor fără costuri economice serioase: „Eu nu cred că vom reuși să coborâm de la 10% acum, la 3,6% la final de 2026, fără rupturi în simetriile economice.”
În opinia sa, principala problemă este întârzierea reformelor:
„Autoritățile publice dovedesc lipsă de curaj în a ataca reformele de substanță. Reformele dureroase pe moment pot produce efecte pozitive pe termen mediu.”
Prudență în 2025 și cumpătare în 2026
Economistul anticipează un început greu al anului viitor, marcat de efecte economice care se amplifică:
„Nu le văd încurajatoare… decât cu rezerve foarte mari.” El crede că atât dezinflația (încetinirea ritmului de creștere a prețurilor, nu scăderea lor generală), cât și revenirea economică vor fi încetinite de dezechilibrele existente și de moralul scăzut al populației și al mediului de afaceri.
Pentru 2026, Dumitru Miron vorbește despre nevoia de „cumpătare autentică la toate nivelurile”: populația trebuie să își gestioneze mai atent consumul, firmele să acționeze cu prudență, iar statul să facă economii reale, nu doar declarative. Deși PNRR-ul revizuit a fost acceptat de Comisia Europeană, el avertizează că România „aproape că a ignorat” fondurile din Cadrul Financiar Multianual, la fel de importante ca cele din PNRR.
