Analiză Ce ar însemna înghețarea salariului minim în 2026. Economist: „Va fi un alt an de sacrificii.” Discuții tensionate la Guvern
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social se reunește miercuri, 10 decembrie, la Palatul Victoria pentru o discuție privind nivelul salariului minim în 2026. În timp ce patronatele cer menținerea valorii actuale, avertizând asupra riscurilor economice, sindicatele susțin că o înghețare ar încălca legea și ar reduce puterea de cumpărare a peste 1,7 milioane de angajați. Guvernul se află astfel între două presiuni majore: respectarea angajamentelor asumate la Bruxelles și aplicarea formulei legale de actualizare a salariului minim, corelată cu productivitatea și inflația. În această situație, economiștii consultați de DigiEconomic nu pot fi optimiști.
Ședința, la care va participa premierul Ilie Bolojan, este programată pentru ora 14:30.
Avertismentul patronatelor
Confederația Patronală Concordia consideră că menținerea nivelului actual al salariului minim și în 2026 reprezintă singura opțiune responsabilă în contextul economic dificil prin care trece România. Organizația, care reprezintă peste 450.000 de angajați din 3.900 de firme, avertizează că o nouă creștere a salariului minim ar putea destabiliza piața muncii și competitivitatea companiilor românești.
Potrivit Concordia, salariul minim brut a crescut cu circa 85% în ultimii cinci ani, una dintre cele mai rapide evoluții din Uniunea Europeană. „Această dinamică a determinat deja o creștere rapidă a întregii grile salariale și a generat presiuni semnificative asupra costurilor cu forța de muncă în toate sectoarele economiei”, au transmis recent reprezentanții.
De asemenea, România traversează o perioadă de creștere economică modestă, avertizează patronatele. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, în condițiile în care consumul intern și încrederea populației și a companiilor sunt în scădere, iar deficitul comercial rămâne ridicat.
Organizația mai arată că, în sectoare-cheie precum transporturile rutiere, HoReCa și industria mobilei, profitabilitatea a scăzut sub 4%, în timp ce costurile operaționale au crescut cu 20 - 100% față de 2020. Dobânzile bancare se mențin la 8–10%, iar întârzierile la rambursările de TVA și concedii medicale generează blocaje de lichiditate, mai ales pentru firmele mici și mijlocii.
Și confederaţia patronală IMM România a solicitat menţinerea salariului minim brut pe ţară la nivelul actual de 4.050 de lei anul viitor, avertizând că o nouă creștere ar putea duce la disponibilizări, muncă nefiscalizată și reducerea investițiilor.
„Creşterea salariului minim brut pe ţară, de către Guvern, coroborat cu creşterea fiscalităţii şi fără a se propune un pachet de măsuri de suport economic pentru IMM-uri, va conduce la transferul tuturor costurilor suplimentare pentru antreprenori, fapt care va determina creşterea preţului produselor şi serviciilor întreprinderilor româneşti care va avea ca rezultat pierderea competitivităţii. Raportat la condiţiile economice şi criza bugetară care afectează mediul de afaceri, întreprinderile au nevoie în acest moment de măsuri suport şi nu de creşterea costurilor”, au transmis reprezentanţii IMM România.
IMM România consideră că, într-un context de criză bugetară și creștere generalizată a taxelor, firmele mici și mijlocii au nevoie de măsuri de sprijin, nu de costuri suplimentare.
„În ultimii 3 ani salariul minim brut a crescut în mod constant peste rata inflaţiei, astfel cum rezultă din datele INS, puterea de cumpărare a salariaţilor crescând în termeni reali. O nouă creştere a salariului minim brut pe ţară, în contextul economic actual, caracterizată de instabilitate economică şi fiscală, conduce la disponibilizări de personal, distorsionarea pieţei prin concurenţa neloială făcută de munca nefiscalizată şi reducerea investiţiilor”, mai avertizează reprezentanţii IMM România.
Ce spun sindicatele
Blocul Național Sindical (BNS) a avertizat recent că înghețarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026 ar încălca legea și directivele europene, acuzând totodată Guvernul că „pregătește o amputare a puterii de cumpărare”, într-un context economic caracterizat de inflație persistentă și măsuri de austeritate.
„În ianuarie 2025 salariul minim brut a crescut cu 9,45% față de finalul anului 2024, în condițiile în care creșterea nominală a productivității muncii se estimează că va fi superioară (9,9%). Rata inflației în primele în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflației se va cifra cel mai probabil la 10%. În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane)”, a transmis BNS.
BNS amintește că legislația națională și europeană obligă Guvernul să actualizeze anual salariul minim, în baza formulei de calcul aprobate prin Legea 283/2024 și Hotărârea de Guvern 35/2025, care țin cont de productivitatea muncii și rata inflației. Aplicarea acestei formule ar presupune, potrivit estimărilor BNS, o creștere a salariului minim la 4.325 lei în 2026.
„Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în întregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat”, punctează organizația.
Reprezentanții BNS afirmă că măsurile fiscale și de austeritate adoptate în 2025, inclusiv creșterea cotei TVA și liberalizarea prețurilor la energie, au accentuat presiunile inflaționiste și au dus la o scădere a puterii de cumpărare.
„Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește POLITIC înghețarea salariului minim și AMPUTAREA puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii.
(...) BNS atrage atenția că pe lângă măsurile ‘de reformă’ luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate - care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție”, mai arată sindicatul.
Economiștii sunt pesimiști
Economistul Adrian Negrescu consideră că o nouă majorare a salariilor sau pensiilor ar fi nesustenabilă în actualul context bugetar și, având în vedere situația economică, nu ne putem aștepta la creșteri nici în 2027.
„Salariile bugetarilor și cheltuielile sociale, în special pensiile, au ajuns să reprezinte aproape 90% din încasările fiscale ale statului, din taxe și impozite. Dacă mai punem și cheltuielile cu dobânzile, cam acesta e bugetul statului în 2025. În aceste condiții, statul trebuie să se împrumute, anual, cu aproape 50 de miliarde de euro pentru a acoperi toate celelalte cheltuieli, de la cele curente la investiții.
Cum anul viitor, nu putem vorbi de o creștere economică semnificativă, altfel spus nu se așteaptă nimeni să încasăm mai mulți bani din taxe și impozite, ideea de a crește salariile și pensiile este anulată de realitatea economică. Ar trebui să ne împrumutăm și mai mult, cu peste 10 de miliarde de euro, pentru a putea indexa salariile și pensiile măcar cu rata inflației. O adevărată misiune sinucigașă din punct de vedere financiar.
La cum arată perspectivele economice, este puțin probabil să vedem creșteri de salarii inclusiv în 2027, în condițiile în care factura bugetarilor s-a dublat în ultimii 5 ani. Am ajuns să plătim peste 150 de miliarde de lei pentru salariile bugetarilor, o sumă similară cu cea pe care o plătim pentru pensii”, a declarat economistul, pentru DigiEconomic.
Potrivit lui Negrescu, posibilitatea unor creșteri salariale reale va apărea doar după o restructurare profundă a aparatului bugetar, iar relansarea economică ar putea fi realistă abia după 2028.
„Soluția majorării salariilor în sectorul bugetar va reieși doar în urma restructurării din temelii a aparatului bugetar, în așa fel încât cheltuielile să poată fi acoperite de banii pe care îi avem la dispoziție.
În privința pensiilor, indexarea acestora va depinde de evoluția economică, de creșterea încasărilor la bugetul asigurărilor sociale, de modul în care statul va impulsiona mediul de business să creeze noi locuri de muncă și să crească salariile. În actualele condiții economice, e greu de crezut că această perspectivă pozitivă va deveni realitate mai devreme de 2028”, a adăugat Negrescu.
Mai mult, profesorul universitar Bogdan Glăvan arată că înghețarea salariului minim va duce la scăderea veniturilor reale pentru o mare parte din populație.
„Înghețarea pensiilor și a salariului minim (care stă la baza stabilirii altor salarii în sectorul public) are drept scop reducerea cheltuielilor publice și a deficitului bugetar. Efectul: scăderea veniturilor reale pentru o mare parte a populației, deoarece prețurile continuă să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent, ceea ce înseamnă că cu aceleași salarii și pensii cetățenii vor putea cumpăra mai puțin. În consecință, mă aștept în continuare la o dinamică slabă a consumului și a comerțului.
După părerea mea, impactul maxim al politicii de austeritate încă nu a fost resimțit, adică nivelul de trai pentru o mare parte din populație va continua să scadă în anul 2026. Comprimarea bugetară, pe românește, strângerea curelei, va determina reducerea ratei inflației, deoarece firmele care se confruntă cu o cerere scăzută pentru serviciile și produsele lor nu vor mai putea crește semnificativ prețurile. De fapt, firmele se vor afla între ciocan și nicovală, între ciocanul creșterii taxelor și nicovala veniturilor înghețate ale populației. Așadar, multe se vor lupta pentru supraviețuire”, a declarat economistul, pentru DigiEconomic.
Economistul estimează, totuși, că o parte din efecte vor fi atenuate de finalul PNRR și de scăderea dobânzilor, pe măsură ce inflația încetinește.
„Pe de altă parte, toate aceste efecte negative vor fi anesteziate cumva, în special în partea a doua a anului 2026, de încheierea PNRR, care înseamnă că statul va avea de achitat facturi și va pompa bani în economie. De asemenea, scăderea dobânzilor care se va produce pe măsură ce scade rata inflației, va contribui cumva la camuflarea acestor greutăți pentru firme și pentru populație.
Ca o concluzie generală, 2026 va fi un alt an de sacrificii, un alt an de băltire economică, situație care putea fi evitată dacă statul corecta risipa și anula proiectele de investiții ineficiente și fără fundament bugetar lansate anii trecuți. În plus, după 2026, se va reveni inevitabil la creșterea pensiilor și a salariilor, ceea ce va demonstra încă o dată că înghețarea salariilor și a pensiilor nu poate fi o soluție durabilă la problema deficitului bugetar”, a conchis Glăvan.
Opiniile guvernanților
Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis marți, 10 decembrie, faptul că majorarea salariului minim „are argumente solide”.
„Un salariu minim decent este un drept elementar al oamenilor de a trăi decent din munca lor. Avem o lege în vigoare, stabilită prin consens între mediul de afaceri, sindicate și Guvern în 2024. Este implementarea directivei europene privind salariile minime și a reprezentat un jalon în PNRR. În acest moment, această lege nu mai permite politizarea salariului minim, ci îl calculează pe baze obiective”, a scris oficialul, pe Facebook.
Manole a punctat și câteva date: „Inflația de peste 9% erodează puterea de cumpărare; Productivitatea muncii în România a crescut cel mai rapid din Uniunea Europeană în ultimii ani din 2015 până în prezent (28,8%), peste media țărilor CEE (21,1%) și peste media țărilor din UE (5,5%). Costul muncii rămâne printre cele mai mici din UE (12,5 Euro/ oră în Ro vs 33,5 Euro/oră în UE), sub Ungaria, Polonia și Slovacia.”
„Cu alte cuvinte, oamenii produc mai mult, dar sunt plătiți prea puțin. Mai mult decât atât, argumentul de bun-simț este că nu putem accepta ca oamenii care muncesc legal și corect, care câștigă salariul minim, să fie în risc de sărăcie”, a transmis acesta.
În schimb, luna trecută, Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România și-a asumat în fața Comisiei Europene pachetele de măsuri fiscale, care prevedeau inclusiv „îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026”.
Întrebat în cadrul unui eveniment dacă pensiile vor crește în anul 2026, precum și dacă se va majora salariul minim pe economie, oficialul a răspuns:
„Nu am discutat despre aceste subiecte. Ştiu că nu s-au discutat nici în coaliţie. Nu a existat niciun fel de discuţie pe o astfel de temă, dar tot această Coaliţie prin Pachetul I şi chiar şi după Pachetul I a luat nişte decizii legate de îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026. Decizii pe care le-am transmis la Bruxelles prin Pachetul I. Aceste angajamente există şi, din punctul meu de vedere, odată ce le-am luat tot în Coaliţie ele trebuie respectate pentru 2026”, declara atunci Nazare.
Mai mult, oficialul a afirmat că măsurile fiscale adoptate în acest an au fost necesare, rugând populația „să aibă răbdare şi să aibă încredere” că guvernul vizează să pună „bazele unei viitoare relansări”.
„Înţeleg pe deplin că sunt foarte mulţi oameni supăraţi pentru că nu trecem printr-o situaţie economică bună, dar am mare încredere, să ştiţi, că până la finalul acestui an şi în anul 2026 economia îşi va reveni. Sunt foarte optimist că economia României îşi va reveni. Aceste măsuri pe care le-am luat au fost măsuri necesare. Dacă nu le-am fi luat la momentul respectiv cel mai probabil am fi pierdut calificativul de investiţii, iar efectele asupra economiei ar fi fost devastatoare şi implicit asupra populaţiei. Pentru că efectele erau mult mai mari dacă pierdeam ratingul, asupra inflaţiei, inclusiv potenţial o depreciere a cursului.
Deci, erau lucruri care ar fi afectat mult mai mult populaţia decât efectele pe care le trăim astăzi şi îi rog să aibă răbdare şi să aibă încredere că acest Guvern ia măsurile pentru a pune bazele unei viitoare relansări. Fără aceste baze, o relansare a economiei nu era posibilă pentru că nu aveam încrederea pieţelor, nu aveam suficientă încredere din partea finanţatorilor pentru a continua şi a reconstrui economia, care după cum vedeţi, are o rată de creştere foarte mică. Anul trecut a fost 0,8%. În acest an în continuare este mică. Deci, trebuie să gândim o altă atitudine legată de creşterea economică”, a mai spus Nazare.
