Ceea ce se întâmplă în pădurea din Băile Felix readuce în discuție o problemă veche pentru care autoritățile nu reușesc să o combată - defrișările ilegale de păduri, inclusiv din pădurile aflate în apropierea marilor orașe, supranumite și plămânii verzi ai orașelor sau păduri periurbane. Există o lege potrivit căreia din aceste păduri pot fi tăiați doar copacii uscați. Aceste păduri din apropierea orașelor au devenit o atracție inclusiv pentru dezvoltatorii imobiliari. Pe hârtie, planurile sunt mari, inclusiv crearea unor centuri verzi din jurul orașelor.
Alex Găvan, fondator al platformei „Împreună pentru Centra Verde”, spune că prin adoptarea legislației privind „centurile verzi” din jurul orașelor pădurea de la Băile Felix va face parte din centura verde a municipiului Oradea.
„Ceea ce s-a întâmplat acolo este unul dintre motivele pentru care eu am început acest proiect, și anume nu am contestat neapărat legalitatea, pentru că și la Băile Felix, după cum ați văzut, unii dintre copaci erau marcați. Nu am contestat legalitateaa acelor tăieri, în marea lor majoritate, din jurul orașelor ci, mai curând, oportunitatea de a mai face lucrul ăsta. Eu cred foarte tare că Bucureștiul și România au nevoie de mecanisme potrivite pentru a putea face față cu succes provocărilor urbane din secolul 21. Iar centura verde București-Ilfov și centurile verzi la nivel național reprezintă un astfel de mecanism.
Este de fapt tot cel mai mare proiect de infrastructură verde din România și, în același timp, așa cum spunem noi, este un proiect de sănătate publică și este menit să aibă impact sistemic în viețile a peste 10 milioane de oameni, adică mai mult de jumătate din populație.
Concret, ce am realizat până acum și ce vom face în continuare odată cu legea, că s-a pus baza viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov prin protejarea de la tăiere comercială a tuturor pădurilor din jurul Bucureștiului, care însumează aproximativ 26.000 de hectare. Deci, ele reprezintă piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov.
Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că aceste păduri nu mai pot fi tăiate cu scopul principal de a obține bani de pe urma lor și se pot face doar intervenții de îngrijire a pădurii sau chestiuni care țin de reconstrucția ecologică. Noi asta am reușit să introducem în lege pentru prima oară la nivelul Uniunii Europene. Suntem singura și prima țară în UE care, în afară de faptul că am făcut asta în jurul Capitalei, am legiferat aceste centuri verzi la nivel național. Asta înseamnă că pe partea de București cumva am protejat aceste păduri, iar până la sfârșitul anului, conform Codului Silvic, ar trebui să avem gata metodologia pentru desemnarea centurilor verzi la nivel național.
În același timp, vestea bună de la început de an este că cu sprijinul Ministerului Mediului și cu sprijinul Cancelariei Primului-ministrului am reușit să punem această metodologie pe lista comitetului interministerial. Înseamnă că are 46 de priorități pentru anul ăsta asumate față de UE, iar metodologia aceasta pentru desemnarea centurilor verzi este una dintre ele.
Ce se întâmplă acum de facto este că ce vedeți, de exemplu, în pădurea Băneasa, sunt într-adevăr tăieri accidentale.
În acest moment, într-adevăr, ce este important este ca dincolo de lege autoritățile să-și facă treaba și să nu mascheze, de exemplu, cum să zici extragerea de arbori din jurul Bucureștiului prin aceste tăieri accidentale.
După ce vom trece acea metodologie și pădurea de la Băile Felix va face parte din centura verde a municipiului Oradea.
Practic fiecare oraș din România va avea o astfel de centură verde. Iar acele păduri vor avea același statut ca cele din Ilfov, nu vor mai putea fi exploatate în scop comercial, ci li se va reda de fapt rolul lor social și de protecție.
Ca de obicei, în România lucrurile se mișcă cu o viteză pe care eu mi-aș dori să fie mai accelerată, dar încerc să privesc de fiecare dată partea pozitivă”, spune Alex Găvan.
Editor : A.C.