Analiză Cine sunt câștigătorii și perdanții războiului din Iran
De la facturi mai mari la încălzire în SUA, creșterea prețurilor la carburanți în România și până la închiderea școlilor în Pakistan pentru a reduce costurile, impactul financiar al războiului din Orientul Mijlociu se resimte puternic la o lună de la debut. Potrivit unei analize BBC, devine tot mai clar că reziliența depinde direct de sursele de aprovizionare.
Aproximativ 20% din petrolul mondial era transportat prin Strâmtoarea Ormuz înainte ca războiul SUA-Israel împotriva Iranului să afecteze fluxurile de aprovizionare. Prețul petrolului Brent a crescut cu 59% în martie, cea mai mare creștere lunară din istorie, ajungând la 115,66 dolari pe baril la deschiderea pieței de luni, 30 martie.
Dar pe lângă numeroasele state afectate, există și țări care profită de această situație.
Cine câștigă
În pofida eforturilor de tranziție energetică, economia globală rămâne puternic dependentă de petrol și gaze. În mod tradițional, creșterea prețurilor avantajează producătorii și afectează consumatorii. Însă acest șoc petrolier este diferit.
Blocarea Strâmtorii Ormuz a scos din joc jucători tradiționali precum Qatar și Arabia Saudită, creând oportunități pentru alții: Norvegia și Canada, de exemplu, ar putea beneficia, pe măsură ce cumpărătorii caută alternative.
Totuși, cel mai mare câștigător ar putea fi Rusia. Relaxarea unor restricții pentru a stabiliza piața globală a dus la creșterea cu 50% a exporturilor de petrol rusesc către India.
Estimările recente indică faptul că Moscova ar putea obține venituri suplimentare de până la 5 miliarde de dolari până la finalul lunii martie și ar putea înregistra cel mai bun an din 2022 încoace în ceea ce privește veniturile din energie.
Totodată, China și India și-au securizat fluxuri de aprovizionare din Iran și Rusia, China dispunând și de rezerve strategice consistente.
Cine pierde
Impactul este devastator pentru economiile dependente de importuri sau cele cu un consum ridicat pe cap de locuitor.
Deși Statele Unite ar putea beneficia de pe urma prețurilor ridicate la petrol, situația este mai complexă. Pe de o parte, companii americane precum ExxonMobil sunt afectate direct de conflict, având operațiuni în regiune, inclusiv în Qatar, unde infrastructura energetică a fost lovită. Pe de altă parte, producătorii de petrol din SUA nu pot crește rapid producția, după ani de reduceri de capacitate.
Cel mai important factor rămâne însă consumul ridicat: americanii sunt cei mai mari consumatori de petrol și gaze pe cap de locuitor, ceea ce îi face vulnerabili la scumpiri.
Europa și Regatul Unit sunt, de asemenea, vulnerabile, în special din cauza dependenței de importurile de energie. În România, de exemplu, creșterile sunt semnificative comparativ cu luna trecută. Prețul mediu al benzinei a urcat cu 17,4%, ceea ce înseamnă că un plin de 50 de litri costă acum cu aproximativ 69,5 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile. În cazul motorinei, scumpirea este și mai accentuată: +25,2%. Astfel, un plin costă cu circa 104 lei mai mult decât luna trecută.
Creșterea prețurilor ar putea alimenta inflația, estimările indicând un impact de aproximativ 0,5 puncte procentuale, prin efecte în lanț asupra costurilor de transport, îngrășăminte și alte bunuri.
Deși economiile occidentale sunt mai eficiente energetic decât în trecut, populația și industriile energofage rămân expuse.
Asia, între vulnerabilitate și adaptare
Cele mai afectate state sunt cele care depind direct de livrările prin Strâmtoarea Ormuz. Asia importă 59% din petrolul său din Orientul Mijlociu, iar Coreea de Sud ajunge la 70%.
În unele țări, precum Sri Lanka, Bangladesh sau Filipine, autoritățile au introdus măsuri drastice, inclusiv raționalizarea combustibilului și reducerea activităților economice.
În schimb, China și India sunt mai bine poziționate. Așa cum am scris mai sus, China dispune de rezerve consistente, iar ambele state au crescut importurile din Iran și Rusia.
În orice caz, evoluția conflictului va determina amploarea efectelor economice, însă riscurile sunt deja evidente.
Dacă războiul se prelungește, nu doar economiile individuale vor fi afectate, ci și stabilitatea globală. Analiștii de la Macquarie Group chiar avertizau vineri că, dacă războiul începe să se calmeze curând, prețurile petrolului vor scădea rapid în lunile următoare, dar vor rămâne peste nivelurile de dinaintea conflictului. În schimb, dacă războiul continuă până la sfârșitul lunii iunie, prețurile ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril.
