„Europa trebuie să-și asume responsabilitatea pentru securitate”, afirmă Polonia. Cât alocă România pentru înzestrarea armatei
Europa trebuie „să-și asume responsabilitatea” pentru propria securitate, a declarat Polonia celorlalte state membre ale Uniunii Europene (UE), în contextul în care Varșovia a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă de incertitudine geopolitică tot mai ridicată.
Polonia și-a început, la 1 ianuarie, mandatul de șase luni „în fruntea UE”, în timp ce Donald Trump se pregătește să revină la Casa Albă, promițând să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina prin negocieri și amenințând că va cuceri Groenlanda.
„Există o conștientizare în rândul țărilor europene că următoarele luni vor reprezenta o perioadă foarte dificilă... De aceea considerăm că acest moment este potrivit pentru a spune răspicat că este timpul să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul și securitatea noastră”, a declarat ministrul polonez pentru afaceri europene, Adam Szłapka, într-un interviu pentru The Guardian la sediul ministerului de externe din Varșovia.
„Securitatea este ceva la care trebuie să ne gândim zilnic”, a adăugat el, precizând că Polonia definește securitatea europeană într-un sens mai larg. „Nu este vorba doar despre consolidarea capacităților industriei noastre de apărare. Este vorba și despre securitatea internă, securitatea energetică și securitatea economică.”
Nu este prima dată când Polonia deține președinția rotativă a Consiliului UE, dar contextul actual este foarte diferit de cel din 2011, când Varșovia a fost la conducere pentru prima dată. Atunci, Polonia era membră a UE de mai puțin de un deceniu; acum, țara este un jucător cheie în răspunsul Europei la războiul Rusiei în Ucraina.
Polonia sprijină solicitarea lui Trump
Varșovia susține cererea lui Donald Trump privind creșterea cheltuielilor de apărare ale statelor NATO, la 5% din PIB, chiar dacă va dura 10 ani pentru ca unii membri să atingă acest obiectiv, a declarat recent ministrul polonez al apărării.
Władysław Kosiniak-Kamysz a afirmat pentru Financial Times că țara sa „poate fi legătura transatlantică între această provocare lansată de președintele Trump și implementarea ei în Europa”. Polonia se apropie de acest obiectiv, alocând 4,7% din PIB pentru apărare în acest an, cel mai mare procent din cadrul alianței.
Înainte de revenirea sa la Casa Albă, pe 20 ianuarie, Trump a intensificat presiunea asupra membrilor NATO pentru a crește cheltuielile militare, având în vedere că doar 23 din cei 32 de membri ating în prezent ținta de 2%, Italia și Spania fiind printre țările UE care nu respectă acest prag.
Atingerea obiectivului lui Trump „va dura încă un deceniu, dar cred că nu ar trebui criticat pentru stabilirea unei ținte cu adevărat ambițioase, pentru că altfel vor exista țări care vor continua să dezbată dacă sunt cu adevărat necesare cheltuieli mai mari”, a spus el.
După ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, Polonia și-a dublat cheltuielile pentru apărare și a comandat arme în valoare de miliarde de dolari, în mare parte din SUA și Coreea de Sud. Ministrul a spus că Guvernul nu a avut altă opțiune, având în vedere poziția sa geografică, aproape de Rusia: „Am cumpărat mult, dar poziția noastră pe hartă face ca investițiile și achiziția de echipamente să fie pur și simplu necesare.”
În schimb, obiectivele altor țări sunt diferite. Italia recunoaște necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, dar Guvernul este limitat de povara datoriei și de nevoia de a reduce cheltuielile publice. Roma a cerut celorlalte capitale europene să excludă cheltuielile militare din calculele privind deficitul public, dar apelul său a fost respins.
Spania ocupă ultimul loc, alocând 1,28% din PIB în 2024, conform NATO. Pentru a evita criticile, Guvernul subliniază că armata sa contribuie generos cu trupe și echipamente la misiunile alianței.
Varșovia vrea să folosească președinția rotativă a Consiliului UE pentru a convinge statele membre să aloce 100 de miliarde de euro din următorul buget comun pentru apărare. Discuțiile privind cadrul financiar multianual, pe 7 ani, din 2028, urmează să înceapă în acest an. Comisia Europeană a propus anul trecut un program pentru industria de apărare în valoare de 1,5 miliarde de euro, pe care Kosiniak-Kamysz l-a descris drept insuficient.
Cât investește România în armată
Ministerul Apărării (MApN) a precizat, într-un răspuns adresat unei interpelări în Camera Deputaților, că doar 20% din bugetul alocat apărării este destinat înzestrării armatei. Conform datelor publicate pe site-ul MApN, România a cheltuit în 2024 peste 13 miliarde de lei - echivalentul a circa 2,6 miliarde de euro - pe achiziții „de active fixe și tehnică militară”.
Produsul intern brut al României estimat în 2024 este de 340-350 de miliarde de euro. Suma de 2,6 miliarde de euro cheltuită pe înzestrarea armatei reprezintă astfel un procent efectiv de circa 0,74% din PIB.
În 2024, armata română a cheltuit peste 20 de miliarde de lei (echivalentul a peste 4 miliarde de euro) pe salarii, indemnizații, drepturi bănești, pensii.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că este mulţumit de execuţia bugetară pentru anul trecut, care se apropie de sută la sută. Potrivit ministrului, MApN a avut o alocare de 2,28 la sută din PIB şi a cheltuit 2,26 la sută.
