România, campioană europeană la inflație. Specialist: Această presiune asupra populației se va menține
Din decembrie 2024, România are cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. La nivel statistic, indicatorul a crescut constant, până la 8,6% în 2025. Potrivit raportului Eurostat, România se află în top 3, alături de Slovacia și Estonia. În timp ce motivele pentru creșterea generalizată a prețurilor la bunuri și servicii într-o perioadă de timp sunt complexe și particulare în funcție de fiecare stat, în cazul României observăm o evoluție constantă.
Anul trecut, inflația în Uniunea Europeană a scăzut cu 0,4 puncte procentuale până la 2,3%, față de 2024, când se înregistra 2,7%. Dintre statele membre, cele mai mici coeficiente s-au înregistrat în Cipru, Franța și Italia.
În schimb, România este pentru al doilea an consecutiv la coada clasamentului, având cea mai mare inflație din spațiul comunitar. Indicatorul a avansat constant, susținut de factori favorizanți.
Impactul este semnificativ asupra populației, potrivit profesorului universitar de economie Ovidiu Folcuț, tradus în special printr-o scădere a puterii de cumpărare.
„Impactul direct este că am plătit, plătim și vom plăti și în continuare, cu toții, mai mult pentru o serie de bunuri sau servicii, comparativ cu anul anterior. Dincolo de faptul că frapează întrucâtva faptul că, la nivel european, noi avem o rata a inflației mai mult decât dublă față de următoarele țări cu o rată a inflației ridicată, este evident că persistența unei inflații ridicate, precum și perspectivele pentru anul în curs nu pot să fie liniștitoare pentru populație”, a explicat acesta, pentru DigiEconomic.
Profesorul universitar a punctat că realizările fiscale până în acest punct sunt motivante, dar sunt resimțite nefavorabil de cetățeni.
„Chiar dacă, la nivel macroeconomic, din perspectiva deficitelor, s-au obținut unele rezultate ceva mai încurajatoare, la nivel microeconomic sau la nivelul populației nu pot fi resimțite, pe termen scurt, îmbunătățiri ale stării de fapt. Prognozele, atât ale BNR, cât și ale altor entități cu responsabilități sau implicare pe acest palier, sunt că și în primele două trimestre din acest an inflația va rămâne ridicată, abia ulterior, din cel de-al treilea trimestru urmând, să sperăm, să intre pe o traiectorie descendentă.
Ca urmare, la nivelul publicului larg, impactul este unul negativ, tradus printr-o scădere a puterii de cumpărare și printr-o percepție că aproape toate preturile/tarifele cresc, iar discuția din spațiul public, din ultimele săptămâni, referitoare la creșterea impozitelor pe proprietate sau a altor taxe și impozite, este mai mult decât relevanta în acest sens”, explică Ovidiu Folcuț.
Măsurile fiscale accelerează inflația
Sentimentul de neîncredere la nivel de societate este reflectat de evoluția prețurilor.
„Respectivele date reflectă faptul că serviciile au crescut cel mai mult în anul anterior (aprox 11%), urmate de mărfurile nealimentare (10.5%) și apoi de cele alimentare (aproape 8%). După un an în care creșterea tarifelor la energie electrică a creat o bulversare a întregii societăți (creșterea fiind de peste 60%), încrederea populației sau companiilor că liberalizarea prețului la gaze, din acest an, nu va genera un efect similar, este mai mult decât scăzută și, în mod implicit, încrederea generală în politicile fiscal-monetare este una limitată”, subliniază profesorul universitar.
Motivele care stau la baza situației actuale, fără a neglija contextul extern, sunt de ordin intern, consideră Ovidiu Folcuț.
„Fără îndoială că ne aflăm într-un context internațional extrem de delicat și acesta pune sub semnul întrebării, într-o măsură si mai mare, marja noastră de manevră, ca stat, dar trebuie să recunoaștem că raportat la structura inflației din 2025 problemele provin preponderent din cauze interne, nu din motivații externe, iar acest lucru ne face si mai vulnerabili în cazul unor evoluții internaționale nefavorabile.
În concluzie, această presiune a creșterii prețurilor/tarifelor asupra populației se va menține, cel puțin în prima jumătate a acestui an, iar pentru companii, costurile vor fi dificil de estimat, la fel și nivelul consumului”, conchide profesorul universitar.
