Șeful NATO anunță planuri noi: Europa va finanţa aprovizionarea Ucrainei cu arme americane

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, cere Statelor Unite să continue să furnizeze arme Ucrainei. Europa va plăti factura, a transmis oficialul joi.
Vorbind la un eveniment organizat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, șeful NATO a subliniat că alianța trebuie să investească mai mult în apărare, să crească producția industrială de apărare și să-și asume o parte mai mare din cheltuielile pentru sprijinirea Ucrainei.
„În ceea ce priveşte Ucraina, avem nevoie ca şi SUA să rămână implicate. Dacă această nouă administraţie Trump este dispusă să continue să aprovizioneze Ucraina din baza sa industrială de apărare, factura va fi plătită de europeni, sunt absolut convins de acest lucru, trebuie să fim dispuşi să facem acest lucru”, a spus Rutte, potrivit Reuters.
Declarațiile secretarului general vin după ce președintele american Donald Trump a declarat recent că Uniunea Europeană ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.
La Davos, Rutte a mai spus că este esențial ca Rusia să nu câștige războiul, întrucât o victorie ar putea avea drept rezultat ca preşedintele rus Vladimir Putin să „bată palma” cu liderii Coreei de Nord şi Chinei.
„Trebuie să ne intensificăm eforturile și să nu reducem sprijinul pentru Ucraina”, a spus șeful NATO. „Linia frontului se mișcă în direcția greșită”, a mai declarat acesta.
5% pentru apărare
Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că nu va garanta protecția SUA în cadrul NATO dacă țările membre nu alocă 5% din PIB la bugetul comun de apărare.
Membrii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) s-au angajat în urmă cu zece ani, după anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, să aloce cel puţin 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB) pe cheltuielile militare.
Dintre cele 32 de state aliate, doar 23 au respectat acest angajament în 2024. Polonia este singura ţară care depăşeşte 4%, iar statele baltice se apropie sau depăşesc 3% din PIB, potrivit Financial Times.
După ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, Polonia, de exemplu, și-a dublat cheltuielile pentru apărare și a comandat arme în valoare de miliarde de dolari, în mare parte din SUA și Coreea de Sud. Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus că Guvernul nu a avut altă opțiune, având în vedere poziția sa geografică, aproape de Rusia: „Am cumpărat mult, dar poziția noastră pe hartă face ca investiția și achiziția de echipamente să fie pur și simplu necesare.”
În schimb, obiectivele altor țări sunt diferite. Italia recunoaște necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, dar Guvernul este limitat de povara datoriei și de nevoia de a reduce cheltuielile publice. Roma a cerut celorlalte capitale europene să excludă cheltuielile militare din calculele privind deficitul public, dar apelul său a fost respins.
Spania ocupă ultimul loc, alocând 1,28% din PIB în 2024, conform NATO. Pentru a evita criticile, Guvernul subliniază că armata sa contribuie generos cu trupe și echipamente la misiunile alianței.
Varșovia vrea să folosească președinția rotativă a Consiliului UE, care a început la 1 ianuarie, pentru a convinge statele membre să aloce 100 de miliarde de euro din următorul buget comun pentru apărare. Discuțiile privind cadrul financiar multianual, pe 7 ani, din 2028, urmează să înceapă în acest an. Comisia Europeană a propus anul trecut un program pentru industria de apărare în valoare de 1,5 miliarde de euro, pe care Kosiniak-Kamysz l-a descris drept insuficient.
„UE are capacitatea de a reloca fonduri”, a spus ministrul, adăugând că este „prioritatea” sa să se asigure că 100 de miliarde de euro sunt investite în apărare în următorii ani, inclusiv prin redirecționarea banilor nefolosiți din fondul comun de redresare post-pandemică de 800 de miliarde de euro, care expiră anul viitor.