Țările Uniunii Europene se pregătesc de revenirea lui Trump. Vor să creeze un fond comun de apărare de 500 mld. euro
Statele membre ale Uniunii Europene discută despre un fond comun de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de apărare și achiziții de armament, apelând la piețele de obligațiuni, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
În timpul campaniei electorale, Trump a amenințat că va retrage garanțiile de securitate ale SUA pentru aliații NATO care nu își ating ţinta de cheltuieli pentru apărare (peste 2%). În consecință, capitalele europene explorează opțiuni de finanțare, inclusiv împrumuturi comune, idee respinsă până acum de ţări precum Germania, Olanda și Danemarca.
Oficialii europeni au în vedere crearea unor mecanisme de finanțare prin emiterea unor obligațiuni ale Comisiei Europene, dar cu garanții susținute de bugetele naționale. Modelul de finanțare ar putea fi deschis și statelor aliate din afara UE, precum Regatul Unit și Norvegia, scrie Financial Times.
Deși suma exactă a împrumuturilor nu a fost încă stabilită, participanții la discuții spun că aceasta ar trebui să depășească 500 de miliarde de euro.
Europa se confruntă de mult timp cu provocarea de a crește cheltuielile de apărare, atât pentru a susține Ucraina, cât și pentru a se pregăti pentru un nou mandat al lui Trump, care a avertizat anterior că nu va proteja aliații NATO „dacă nu plătesc”.
Planurile au fost discutate și cu Regatul Unit, însă Londra nu și-a confirmat încă implicarea. Un oficial britanic de rang înalt a salutat însă inițiativa.
Banca Europeană de Investiții ar urma să joace un rol tehnic, ajutând la administrarea vehiculului financiar special și la gestionarea funcțiilor de trezorerie.
Participarea statelor membre la acest fond ar fi voluntară.
Astfel, restricțiile UE privind utilizarea fondurilor comune în scopuri militare nu s-ar aplica, iar statele membre neutre din punct de vedere militar, precum Austria, Malta, Irlanda și Cipru, ar putea alege să nu participe, fără a avea drept de veto.
„Există un consens tot mai larg că trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare și, poate, a sosit momentul să creăm un mecanism european comun pentru finanțarea proiectelor de interes comun”, a declarat pentru FT premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis.
„Germania și Franța ar beneficia de creșterea cheltuielilor europene pentru apărare”, a adăugat Mitsotakis, menționând că și Italia și Spania sunt „jucători importanți” în industrie, care ar avea de câștigat din această inițiativă.
Ministrul adjunct al finanțelor din Polonia, Pawel Karbownik, a afirmat, de asemenea, că „Europa nu are altă opțiune” decât să își majoreze investițiile în apărare. „Trebuie să fim capabili să ne apărăm în cel mai rău scenariu”, a declarat el.
„Trump 2.0 ar putea acționa ca un catalizator pentru UE, să facă mai mult atât pentru Ucraina, cât și pentru propria securitate și apărare”, a declarat Mujtaba Rahman de la Eurasia Group.
Olanda, Finlanda și Danemarca sprijină în mare parte această idee. Poziția Germaniei este însă incertă și va depinde de rezultatele alegerilor federale din februarie.
„Suntem într-un stadiu foarte avansat al discuțiilor”, a declarat un diplomat al UE implicat în negocieri. „Dar nu este încă clar cum vede Berlinul acest lucru.”
Discuțiile continuă privind dimensiunii fondului, însă obiectivul este strângerea a cel puțin 500 de miliarde de euro, sumă despre care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a spus liderilor că reprezintă minimul necesar în următorul deceniu pentru a răspunde nevoilor de securitate ale UE.
Fondurile ar putea fi utilizate pentru a sprijini proiecte comune de apărare, cum ar fi sisteme comune de apărare aeriană propuse de Polonia și Grecia, potrivit comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius.
Bruxelles speră că finanțarea achizițiilor comune de armament va încuraja contractorii din industria de apărare să facă investiții pe termen lung. Cu toate acestea, rămân multe aspecte de clarificat în privința utilizării fondurilor.
„Nu suntem împotriva alocării de fonduri suplimentare pentru apărare”, a declarat un oficial de rang înalt implicat în discuții. „[Dar] prioritatea trebuie să fie definirea clară a modului în care vor fi cheltuiți banii.”
