Un bărbat de 49 de ani a primit şansa la o viaţă normală în urma implantării unui defibrilator cardiac bicameral, procedură realizată cu succes în Spitalul AngioLife Medlife Medical Park. Pacientul a rămas cu o insuficienţă cardiacă cu fracţia de ejecţie sever redusă în urma unui infarct miocardic acut cu stop cardio-respirator la debut – prin fibrilaţie ventriculară (resuscitată). In acest context, avea 2 indicatii majore pentru implantarea unui defibrilator.
Dr. Alexandrina Tatu-Chiţoiu, medic cardiolog în Spitalul AngioLife Medlife Medical Parc a explicat că acest dispozitiv electronic care se implanteaza subcutanat printr-o procedură minim invazivă, monitorizează ritmul cardiac prin sondele care ajung in inima şi, în situaţia în care apare o fibrilaţie ventriculară, acţionează printr-un şoc electric intern care reuşeşte să prevină un nou stop cardiac.
„Am implantat un paznic”
„O intervenţie, un echipament care mi-a redat liniştea că nu se pot repeta episoade sau situaţii complicate din care există posibilitatea să nu-mi revin sau, mai rău, să nu mai exist. Am implantat un "paznic" şi asta îmi dă voie să zambesc”.
Aşa a descris procedura salvatoare pacientul din Piatra Neamţ care în 2025 a trecut prin moarte. Bărbatul a suferit un infarct urmat de stop cardio-respirator. A fost resuscitat, dar în urma unei coronarografii, medicii au descoperit o leziune unicoronariană pentru care au recomandat implantarea unui stent. Această intervenţie, însă, nu a fost suficientă, iar pacientul se simţea rău în continuare.
„Pacientul a ajuns la noi cu semne şi simptome de insuficienţă cardiacă decompensată. Din nefericire, sunt pacienţi care, chiar dacă sunt stentaţi în infarct în timp util, dezvoltă ulterior insuficiență cardiacă cu fracţie de ejecţie redusă . Uneori, inima nu se mai contractă eficient , nici măcar cum o făcea înainte de infarct. Pacientul s-a adresat clinicii noastre, pentru că obosea la cel mai mic efort, picioarele se umflau.
Noi cuantificăm funcția cardiacă printr-un parametru pe care îl stabilim ecografic, numit fracția de ejecție. În mod normal aceasta este peste 55%, dar pacientul avea în jur de 25%, deci inima lui funcţiona la jumătate din capacitate. Iniţial, pentru această insuficienţă cardiacă post infarct am început cu tratament medicamentos ( perfuzabil şi oral), iar pacientul a rămas în monitorizare câteva luni. În practică se poate aştepta până la 6 luni pentru a vedea dacă inima își redobândește funcția normală. Iniţial, pacientul a fost internat, a fost echilibrat hemodinamic şi respirator şi a fost pus pe medicație maximală pentru insuficienţa cardiacă. Încă de la început, însă, i-am explicat necesitatea implantării defibrilatorului, pentru că existau condiţiile necesare care îl făceau eligibil. Am aşteptat împreună câteva luni de monitorizare atentă a parametrilor funcţiei cardiace, însă, ţinând cont că medicaţia maximală nu a îmbunătăţit satisfăcător funcţia de contracţie a inimii, pacientul s-a hotărât să urmeze recomandarea noastră”, a povestit dr. Alexandrina Tatu-Chiţoiu.
Când e recomandat defibrilatorul cardiac
Defibrilatorul cardiac bicameral este o soluţie salvatoare pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie sever redusă în care funcţia de pompă a inimii este afectată, precum şi pentru cei care au trecut printr-un stop cardio-respirator ca urmare a unei fibrilaţii ventriculare apărută în infarct sau în cadrul unor afecţiuni cardiace aritmogene.
“Dacă o persoană are fracția de ejecție, deci funcția cardiacă, mai mică de 35% sau dacă a făcut deja un stop cardio-respirator, cum era situația pacientului nostru, avem o indicație pentru implantarea acestui defibrilator care îl ajută prin descărcarea unui şoc electric intern să evite o tulburare de ritm care poate provoca stopul cardiac. Pacientului i-a fost implantat acest dispozitiv printr-o procedură care durează aproximativ o jumătate de oră şi a doua zi a putut părăsi spitalul. Concret, se face o mică tăietură pe piele, sub anestezie locală, la nivelul toracelui anterior, imediat sub claviculă, și acolo se creează un buzunăraș în care se va monta defibrilatorul. La acest aparat se conectează nişte sonde care ajung până în inimă, pe cale venoasă, sonde care monitorizează activitatea electrică a inimii . Aşa cum spuneam, când apare o aritmie malignă, acesta trimite un şoc electric intern pentru a evita stopul cardiac”, a explicat medicul cardiolog.
După intervenţie, pacientul a rămas sub observaţia medicilor, dar şi-a reluat activităţile cotidiene.
„Sunt bine, în recuperare medicamentoasă şi cu reluarea aproape normală a cursului vieţii, evident cu câteva indicaţii legate de evitarea efortului şi căldurii excesive şi o alimentaţie adecvată. Profesionalismul echipei medicale de la MedLife mi-a redat încrederea că lucrurile vor fi bine şi chiar sunt”, a precizat bărbatul.
După implantare, defibrilatorul cardiac necesită o evaluare regulată, dar viaţa purtătorului va fi una aproape normală, în funcţie de starea sa de sănătate generală.
„După montarea dispozitivului pacientul va avea tot timpul la el un „carnet de pacient” pe care îl va arăta, de exemplu, la aeroport, pentru a nu trece prin poarta de verificare magnetică. Poate face RMN, în acest moment majoritatea defibrilatoarelor sunt RMN compatibile ”, a mai explicat medicul.
Stilul de viaţă sănătos previne îmbolnăvirea inimii
Chiar dacă medicina modernă poate face minuni, salvând şi prelungind viaţa oamenilor, prevenţia bolilor cardiace printr-un stil de viaţă cât mai sănătos este principala abordare a medicilor.
„Pentru a nu se ajunge la astfel de intervenţii, fiecare dintre noi ar trebui să facem anual un set de analize de bază pentru a controla anumite afecţiuni care conduc la îmbolnăvirea inimii. Pacientul despre care v-am povestit era fumător şi avea la momentul infarctului valori mari ale colesterolului, pe care nu le trata, factori de risc pentru bolile cardio-vasculare. Nu mersese până atunci la cardiolog pentru că nu avea simptome îngrijorătoare . La 48 de ani puţini oameni cred că ar putea să facă un infarct, dar acest lucru se întâmplă destul de des. Mai ales că, marea majoritate din populaţia României trecută de 40 ani se confruntă cu dislipidemie şi hipertensiune, factori de risc pentru boli cardio-vasculare.
Dacă pacienţii ar lua în serios măcar examenele de medicină a muncii și tot ar fi bine. E suficient să îşi facă anual un set minimal de analize, cu profil lipidic, glicemie, să-și evalueze din când în când tensiunea, mai ales dacă ştiu că au hipertensivi în familie, să nu fumeze, să mănânce cât mai sănătos, să facă mişcare regulat. Toate acestea sunt măsuri pentru a evita bolile în general şi în special pe cele ale inimii”, a subliniat dr. Alexandrina Tatu-Chiţoiu.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.
