România a luptat de partea Germaniei naziste pentru a recupera Basarabia și Bucovina

Data publicării:
nazisti

Pentru Germania nazistă, România însemna una dintre cele mai importante surse de petrol şi de cereale. Aşa că Hitler avea tot interesul să-și păstreze furnizorul. Se afla în plin război mondial şi ştia că Germania nu avea resurse pentru o confruntare îndelungată. Stăpânirea câmpurilor petrolifere româneşti era o condiţie pentru aprovizionarea Reich-ului.

De partea cealaltă, România avea un interes care ținea de ființa națională: recuperarea Basarabiei şi a Bucovinei.

România a intrat război în 1941 ca aliată a Germaniei ca să recucerească Basarabia şi Bucovina, cedate de înţelegerea dintre Hitler şi Stalin, aşa numitul pact Molotov-Ribbentrop din 1939, care a sacrificat Polonia”, explică Mihai Dimitrie Sturdza, istoric.

„Alianţa noastră cu Germania nu era o alianţă politică, era o alianţă militară, noi luptam împreună împotriva pericolului pe care îl consideram noi, pericolul dintotdeauna, pericolului sovietic. Germania devenise supremă, avea aproape întreg continentul în mâinile ei, unii de voie, alţii de nevoie”, spune Mircea Carp, jurnalist.

În primele opt luni de război, România a asigurat 94% din importurile de petrol ale Germaniei. Serviciile erau însă reciproc avantajoase. Germania se obliga să ne livreze material de război, iar noi îi furnizam cereale, 85.000 de vagoane anual între 1941 şi 1944. În plus, nemţii plăteau echitabil tot ce venea din România. Astfel, în 1944 stocul de aur al BNR crescuse cu 11 vagoane de aur, din care 8,5 veneau din Germania. La sfârşitul anilor 40, România şi-a dublat rezerva de aur a Băncii Naţionale.

Mareșalul Ion Antonescu a impus reguli ferme în raporturile economice, aşa că România şi Germania au fost parteneri egali. Ţara noastră exporta numai după ce erau satisfăcute nevoile interne. Iar din împrumuturile acordate de Germania fără niciun gaj, România a putut investi în agricultură, în industrie şi în modernizarea transportului feroviar. În plus, România a reuşit să nu înstrăineze nicio proprietate şi să păstreze conducerea întreprinderilor.

Când Hitler decide să-l atace pe Stalin, România capătă o însemnătate şi mai mare: devine o bază de atac împotriva Uniunii Sovietice.

„Armata română greu s-ar fi putut împotrivi forțelor ăstora care o înconjurau, și mai puțin Germaniei, care era stăpâna Europei, practic, s-a aliat cu Germania și a dobândit o simpatie din partea populației românești în momentul când a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice”, spune Dinu Zamfirescu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER.

Pe teritoriul României, armata germană s-a comportat ca un aliat, şi nu ca un cuceritor. „Dacă germanii plăteau atunci când luau raţa din curtea unui om sau un pahar cu vin, sovieticii întâi trăgeau cu puşca. Dacă aveau nevoie de bani, mergeau cu automatul la ghişeu şi ziceau Dă-mi banii. Sovieticii au avut un comportament generat de nivelul lor precar de cultură. În marea lor majoritate erau analfabeţi”, subliniază Constantin Hlihor, istoric.

Fidel alianţei cu Hitler, după recuperarea teritoriilor istorice Ion Antonescu a luptat în continuare alături de Germania, pe teritoriul URSS. „Mareşalul Antonescu a mers mai departe decât trebuia şi a împins armata română până la catastrofa de la cotul Donului şi mai târziu catastrofa de la Stalingrad, o alianţă cu Germania din care aproape că nu mai puteam să ieşim, pentru că eram angrenaţi şi militar, şi politic”, spune Mircea Carp.

Înfrângerile de pe frontul sovietic au făcut din ce în ce mai evidentă ieşirea din alianţa cu Germania nazistă, la 23 august 1944. La sfârşitul războiului, armata română pierduse peste 620.000 de soldati, dintre care peste 71.000 erau morţi, peste 240.000 răniţi şi peste 309.000 au fost luați prizonieri de război.

Plecate la luptă de partea Germaniei naziste pentru a recupera teritoriile istorice, armatele române au fost decimate departe, în inima Uniunii Sovietice. Dupa întoarcerea armelor, speranţa revenirii la un regim democratic a fost repede spulberată: trupele sovietice nu au uitat alianța noastră cu Germania și au instalat regimul comunist, care avea să schimbe România pentru totdeauna.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Carrefour își schimbă numele în România. Decizia luată de frații Pavăl pentru cele aproape 500 de magazine
Digi FM
„Parisul este pentru îndrăgostiți”. Jessica Biel și Justin Timberlake, escapadă romantică în Franța...
Descarcă aplicația Digi FM
Pro FM
Billy Ray Cyrus, prima reacție după ce Miley a renunțat la numele „Cyrus”: „Familia înseamnă mai mult ca...
Descarcă aplicația Pro FM
Film Now
Filmul „Eu contez”, regizat de Alina Şerban, a câștigat Premiul publicului la Veneția
Adevarul
Case și biserici din Țara Hațegului, ridicate cu vestigii de la Sarmizegetusa: „O piatră se vindea cu cinci...
Newsweek
Ai muncit, dar vechimea nu apare în contul CNPP? Ce trebuie să faci pentru a nu pierde bani la pensie
Digi FM
Katy Perry, îndrăgostită până peste cap de Justin Trudeau. Ce a găsit solista la fostul premier și nu a avut...
Descarcă aplicația Digi FM
Digi World
Descoperire surprinzătoare despre Mercur. Planeta a pierdut aproape 19 kilometri din diametrul său total de...
Digi Animal World
Avertismentul cercetătorilor. Fluturele morpho, care a inspirat un emoji, își pierde albastrul strălucitor
Film Now
Pamela Anderson, dezvăluire cutremurătoare despre diagnosticul care i-a schimbat viața: „A fost o condamnare...
UTV
Smiley o ține pe Josephine departe de rețelele sociale. Cum s-a adaptat fetița la noua grădiniță