VIN DIN BASARABIA. Moldova, cel mai sărac stat al Europei
Procesul de integrare a Republicii Moldova porneşte de la cifre economice modeste. Produsul Intern Brut este estimat, pentru 2013, la cinci miliarde şi jumătate de euro. Ca valoare, bugetul național al moldovenilor este egal cu cel al unui judeţ dezvoltat din România, cum ar fi Cluj.
Statistică oficială privind populaţia: 3. 560.000 de oameni la care se adaugă alte 555.000 de locuitori ai Transnistrei, teritoriul separatist.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la valoarea sa nominală abia dacă ajunge la 1.500 de euro, de peste patru ori mai scăzut decât în România. Chiar şi în cele mai sărace judeţe de la noi, Vaslui și Botoșani, PIB-ul per capita depăşeste 2.500 de euro.
Republica Moldova este cunoscută pentru agricultura sa, dar mai ales pentru vinurile sale. Pământul generează anual 10% din avuţia naţională. Peste 140.000 de hectare sunt cultivate cu viţă de vie.
Pieţele din fostul spaţiu sovietic au fost destinaţii tradiţionale pentru produsele agricole moldovenești, dar asta nu înseamnă că producătorii au avut doar de câştigat.
„Cu ţările respective noi lucrăm numai în condiţii cu plata în avans. Pentru noi, cel mai comod este să lucrăm cu ţările din Europa de Vest pentru că există o cultură şi o tradiţie foarte sănătoasă în relaţiile economice. Marfa noastră este foarte scumpă şi este un pericol foarte mare în cazul în care faci livrare şi nu primeşti banii”, spune Gheorghe Vicol, exportator de nuci.
Chiar dacă agricultura se practică la scară largă, valoarea adaugată este totuşi mică.
Moldova nu a fost un teritoriu prosper nici în timpul Rusiei Ţariste şi nici în perioada României Mari. Mai bine a dus-o economic, când a făcut parte din URSS. În anii 90, ţara a cunoscut o recesiune care a distrus o treime din economie. Nici acum nu este mai bine, dar cel puţin ea creşte.
Lipsită de resurse naturale, Republica Moldova îi pune Europei pe tavă forță de muncă ieftină. Salariul mediu net nu depăşeşte 200 de euro, însă în cele mai multe domenii, venitul lunar nu depăşeşte 150 de euro pe lună. De altfel, chiar şi firmele româneşti de textile profită acum de forţa de muncă ieftină de peste Prut.
„Suntem competitivi la anumite industrii care sunt intensive în forță de muncă. Este fabricarea cablurilor, mă refer la mobilă, la produse din textile sau produse din piele cum ar fi încălțămintea”, explică analistul economic Alexandru Fala.
În zona producției industriale lucreză aproape 5.000 de firme care generează împreună, aproximativ două miliarde de euro. Cifra este egală cu jumătate din cifra de afaceri estimată de Petrom pentru acest an.
Grupuri precum Lafarge, Knauf sau Draexlmaier sunt prezente dincolo de Prut. În cea mai mare parte, materiile prime sunt importate prelucrate și vândute apoi tot peste graniță.
Practic, economic vorbind, situaţia de acum a Republicii Moldova este aceeaşi cu cea a României de acum 15 ani, când ţara se dezvoltă în așa numitul sistem lohn.
Banii muncitorilor din străinătăte rezolvă şi finanţele înalte ale ţării. Moldova are deficite comerciale şi de cont curent uriaşe, dar golul este acoperit de ce trimit emigranţii.
Economia moldovenească se bazează acum pe acest sistem al remiterilor, care este de fapt, unul de supravieţuire. Factorii de decizie de la Chişinău vor să schimbe modelul actual cu unul bazat pe exporturi, însă această transformare presupune investiţii străine. Un bun început este chiar parafarea acordului de asociere la Uniunea Europeană, care va avea lor săptămâna viitoare.
Începând de luni, 18 noiembrie, Digi24 va difuza campania „Vin din Basarabia”. Este o campanie care precede parafarea de către Republica Moldova a Tratatului de liber schimb cu Uniunea Europeană, eveniment care va avea loc în perioada 28-29 noiembrie, la Vilnius, unde corespondenții Digi24 vor fi prezenți.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
