Cum ar arăta școala online ideală și ce ar însemna cu adevărat descentralizarea învățământului

Data actualizării: Data publicării:
o eleva participa la scoala online in fata laptopului
Cum pot primi note elevii în perioada cursurilor online. Foto: Guliver/GettyImages

Sunt profesori pentru care școala online înseamnă să intre, să dea o mulțime  de teme elevilor și să iasă. „Din păcate, cine predă prost față în față va preda și mai prost online”, spune profesorul Mircea Miclea, de la Universitatea Babeș-Bolyai. Cheia soluției pentru problemele din acest an școlar special, desfășurat în condiții de pandemie, este chiar în mâna profesorilor, a arătat fostul ministru al educației într-o intervenție la Digi24.

„Simplu fapt că dai astfel de teme și nu te implici face mai mult rău elevului. Calitatea interacțiunii pe care o ai cu elevul tău este în aceste momente critică. Trebuie să înțelegi punctul lui de vedere, cum vede el lucrurile și după aceea tu trebuie să te pliezi pe punctul lui de vedere, să predai ceea ce predai în funcție de cum vede el lucrurile, ce interes are pentru materia pe care o predai, pentru că atunci el va înțelege mai bine. Calitatea interacțiunii dintre adult și copil, indiferent că adultul este profesor sau părinte, este critică”, a declarat la Digi24 profesorul Mircea Miclea.

Lecții cu mai buni profesori din țară

Întrebat cum ar arăta școala online ideală, Mircea Miclea, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a vorbit despre o platformă de „e-learning” (învățare online) și a detaliat ce ar presupune aceasta: 

„Trebuie să iei toți profesorii buni din țară, trebuie să-i pui într-un studio, trebuie să le înregistrezi lecțiile pe care ei le predau în acel studio.

După ce ai înregistrat lecțiile făcute de cei mai buni profesori din țară, la acele înregistrări filmate adaugi exemple, contraexemple, animație, text, scheme și creezi o lecție-model.

Această lecție-model o pui pe o platformă.

Eventual, poți să creezi și două variante ale aceleiași lecții - o variantă remedială, adică pentru elevi care au dificultăți de învățare, și o variantă de excelență, adică pentru elevii care sunt foarte buni și cărora le dai mai multe exerciții.

Și atunci, de pe telefonul mobil, în timp ce merg către școală, de pe troleu, elevii pot să acceseze lecția predată de cel mai bun profesor din țara aceasta și atunci va învăța.

Inclusiv pentru profesorul de la clasă va fi un ajutor, pentru că îl va putea trimite pe elev direct la acel conținut, nu la temele acelea uriașe, și în același timp va fi o motivație pentru profesorul de la clasă să se ridice la nivelul lecției pe care o dă profesorul pe care copilul îl poate accesa online”, a explicat Mircea Miclea. 

„Atunci tu, într-un amărât de sat, cu un profesor care vine doar din când în când acolo, pentru că nu ajunge autobuzul, ai avea acces direct de pe telefonul celular, nici măcar nu-ți trebuie tabletă, la lecția celui mai bun profesor din țară”, a adăugat profesorul Miclea.

O șansă ratată de zece ani

El a reamintit că acum zece ani a pus un articol într-o lege prin care trebuia făcută o platformă online de învățare, dar a fost ignorat. „Acest mod a fost spus de ani de zile, dar n-a fost luat în seamă, acum ar fi fost real, nu o fantasmă, iar ce spun eu nu e părerea mea, sunt studii pentru lucrul acesta, trebuia doar ținut seama de aceste studii, atâta tot”, a arătat profesorul Miclea.

„Soluția asta era posibilă de acum zece ani, s-au pierdut zece ani”, a subliniat fostul ministru.

„Eu sper ca măcar de acum încolo să se facă lucrul acesta, pentru că altfel, ce arată rezultatele analizelor periodice este că diferența dintre rural-urban crește de la o clasă la alta. În loc ca școala să fie un egalizator de șanse - aceasta este una dintre funcțiile sociale ale școlii, adică indiferent de unde ești, dacă înveți bine, ai aceleași șanse de carieră - funcționează ca un dez-egalizator de șanse, ca un diferențiator de șanse: cei care sunt în față sunt tot mai în față, cei care sunt în spate sunt tot mai în spate”, a comentat Mircea Miclea.

Actuala descentralizare, mai degrabă o derobare de responsabilități

Scandalos și imoral”, așa caracterizează Mircea Miclea faptul că secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar și-a luat concediu tocmai în această perioadă de început de școală, culmea, din motive de campanie electorală. „Arată cât de importantă este școala și educația pentru cei care sunt puși în pozițiile de a guverna. Campania electorală este mai importantă decât educația tinerei generații”, a punctat Mircea Miclea.

Pe de altă parte, el atrage atenția că „nu trebuie să facem din procesul de educație o anexă la un proces sanitar”. Ar fi o greșeală enormă, în opinia sa. 

„Apreciez faptul că totuși, s-a deschis școala, în loc să mai fie amânată, apreciez faptul că a început un gen de descentralizare - extrem de limitată, mai degrabă o derobare de responsabilități din partea autorităților centrale, dar totuși un început de descentralizare, în sensul că nu se mai vine cu o soluție globală pentru întreaga țară, ai posibilitatea să iei decizii nuanțate în funcție de situația dintr-o localitate sau dintr-o școală, ceea ce e un lucru bun”, apreciază Mircea Miclea.

Școala și-ar putea angaja profesorii pe care îi vrea. Și tot ea i-ar da afară pe cei neperformanți

Fostul ministru a explicat ce ar înseamna cu adevărat un proces de descentralizare în educație:

„Eu cred că trebuie să punem mereu presiune pe Minister și pe Guvern ca să ofere unele soluții globale. De exemplu, platforma națională de e-learning și o bibliotecă școlară virtuală și schimbarea curricumului nu se poate face decât la nivel național. Dar, pe de altă parte, indiscutabil, descentralizarea este critică, numai că ea trebuie să cuprindă toate aspectele.

Varianta de lege în care era spus cum trebuie să fie făcută descentralizarea a rezistat câteva luni, după care au fost anulate toate acele articole de lege. Descentralizarea acolo nu însemna că arunci totul în curtea școlii. Însemna că bugetul e administrat de tine ca școală și consiliu de administrație, tu decizi cum îl gestionezi.

Doi: angajarea profesorilor o faci tu ca școală și îi și dai afară tu ca școală, dacă nu performează. Nu ca acum, când profesorul poate să-ți râdă în nas, pentru că nu e angajatul școlii. Toți părinții pot să meargă la director și să spună că profesorul respectiv nu performează, directorul nu-i poate face nimic.

Descentralizare înseamnă și descentralizare pe resursă umană: pe cine angajezi, pe cine promovezi, inclusiv cum se angajează directorii. În lege era scris că concursul de angajare a directorului era organizat de consiliul de administrație al școlii. Și asta s-a anulat.

Deci, sigur că trebuie făcută descentralizarea, dar nu în modul acesta, acum, când ne e greu. Ca să dăm vina pe alții, îi lăsăm descentralizați, dar le luăm orice altă pârghie legată de buget, legată de angajarea resursei umane”, a comentat Mircea Miclea.

Ce ar face Mircea Miclea dacă ar fi director de școală

Cheia soluției pentru problemele din acest an școlar special, desfășurat în condiții de pandemie, este în mâna profesorilor. Dacă ei vor reuși să-și facă cu adevărat datoria, adică să predea foarte bine, mai bine de două ori decât au predat anul trecut sau în anii trecuți, atunci succesul școlar se va realiza. „Succesul școlar nu constă doar în a respecta regulile necesar a fi respectate acum, ci înseamnă că se dobândesc competențele înscrise în programa școlară”, a subliniat Mircea Miclea. 

„Se puteau face mult mai multe lucruri dacă erau luate în calcul și soluțiile care s-au oferit deja de câteva luni: în mai și iunie să înceapă școala, în diverse scenarii, atunci am fi experimentat, am fi învățat din acele experiențe și acum am fi știut mult mai bine ce trebuie să facem; o a doua soluție a fost ca pe perioada vacanței de vară să se facă un învățământ remedial - să fie plătiți anumiți profesori ca să-i ajute pe unii elevi să recupereze materia pierdută în lunile în care nu au fost la școală. Mare Britanie a alocat un milion și jumătate de lire sterline pentru învățământul remedial. De asemenea, se mai putea începe școala cu două săptămâni mai devreme, de la 1 septembrie, în ideea de a avea o rezervă de timp, dacă în cursul iernii va apărea din nou o criză. S-au oferit soluții, nu s-au luat în seamă. Ar fi fost un început mai bun de școală, oamenii s-ar fi simțit mai în siguranță”, consideră Mircea Miclea.

„Dacă eu aș fi director de școală, în fiecare zi aș avea o ședință scurtă cu profesorii pe care îi am în școală, pentru că fiecare dintre profesorii mei o să găsească soluții punctuale la problemele cu care se confruntă ei cu diverși elevi și ar putea să împărtășească, astfel ca mâine școala să funcționeze mai bine decât azi, pentru că deja am găsit niște soluții locale, contextuale. Așa se învață, trebuie să creăm niște mașinării prin care școlile învață din experiențele pe care le-au avut cu o zi înainte”, a arătat profesorul Miclea.

Mesajul public a fost centrat pe frică. Care este remediul pentru gestionarea anxietății

Din păcate, spune el, mesajul public a fost mereu centrat pe frică și pentru a-i face pe oameni să fie înfricoșați, considerându-se că așa vor respecta mai bine regulile. „Nu e deloc bine, nu e corect, sunt date științifice care arată că dacă crești nivelul de anxietate, până la un moment dat oamenii te ascultă, dar după aceea încep să nege mesajul care le produce anxietatea. Se numește negare defensivă toată povestea aceasta”, a explicat Mircea Miclea, care este psiholog de profesie.

Ce ar trebui făcut de acum încolo? Și părinții, și profesorii trebuie să fie mult mai atenți la împărțirea timpului pe care o au copiii lor, la agenda lor zilnică. Copiii trebuie centrați pe sarcini. La școală, dacă profesorul îi predă foarte bine, el îi absoarbe în lecția pe care le-o predă.

„E ca și cum ai citi un roman bun, nu mai ești atent la ceea ce este în jurul tău, pentru că tu trăiești în lumea acelui roman. O lecție bună te face să nu mai fii atât de deranjat de faptul că ai mască sau de faptul că cineva tușește în spatele tău, te concentrezi pe lecția respectivă și atunci uiți de anxietatea pe care o ai, de neliniștea pe care o ai, pentru că te-ai focalizat pe sarcină”, a arătat Mircea Miclea.

La fel, acasă, părinții trebuie să discute mai puțin despre stările lor sau despre stările pe care le au alții - că le e teamă, că sunt îngrijorați - și mai mult despre sarcinile pe care copiii lor le au de făcut.

Deci, centrarea pe sarcini, pe ceea ce avem de făcut, ne ajută să gestionăm mai bine fricile pe care le avem, a conchis profesorul Mircea Miclea, fost ministru al educației și fost șef al comisiei prezidențiale pentru educație în mandatul președintelui Traian Băsescu.

Editor : Luana Pavaluca

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri