IMPARȚIAL. Gabriel Liiceanu și Lucian Boia, despre impresionanta carieră de turnător a unui mare intelectual român

Dominic Fritz acuză PSD, după respingerea legii integrității, de „un joc extrem de cinic”

Seceta îi obligă pe fermieri să-și hrănească animalele cu castraveți și pepeni

Rogobete, după ce Bolojan l-a numit „piromanul grevei din Sănătate”: „Nu este o luptă pentru bani. Oamenii cer respect și demnitate”

Prima reacție a lui Dominic Fritz, după propunerea PSD care l-ar lăsa fără mandatul de primar

Dominic Fritz și-ar putea pierde mandatul de primar, după ce PSD a propus modificarea legii integrității. Scandal la Senat

Seceta oprește reactoarele de la Cernavodă. Răzvan Nicolescu: „Reducerea producției de energie va pune presiune pe prețuri”

Revolta angajaților din Sănătate se amplifică: sute de operații au fost amânate, iar SANITAS amenință cu greva generală

De ce murele autohtone sunt tot mai căutate: secretele culturilor din Gorj și rolul lor în deserturile de sezon

Băile Felix, la un pas de criză: cel mai slab sezon turistic de după pandemie. Multe dintre pensiuni au fost scoase deja la vânzare

„Ceea ce uimeşte în cartea asta, cînd îi citeşti notele, este că nu are mamă, nu are tată. Indiferent despre cine vorbeşte, despre bunul sau prieten din tinereţe, Eliade, îl toarnă cu aceeaşi dezinvoltură cu care îşi toarnă duşmanii. Toarnă de undeva din cer, de deasupra. Se uită peste toata lumea asta, îşi pune în paranteze relaţiile cu toţi şi îi livrează”, spune Gabriel Liiceanu.

În cele șase volume ale dosarului de la Securitate al lui Petru Comarnescu se găsesc declarații despre prieteni, cunoscuți, dușmani. Sunt note în care unii oameni sunt „turnați” pentru că ar fi vorbit împotriva regimului, dar sunt și mențiuni „de bine” despre cunoscuți de-ai săi.

Pe lângă miile de file scrise pentru Securitate, Petru Comarnescu ținea și un jurnal în care lăuda regimul comunist, își menționa simpatia față de Gheorghe Gheorghiu Dej sau speranțele pe care și le punea în Nicolae Ceaușescu.

Ca și cum s-ar fi așteptat ca jurnalul să fie citit de Securitate, spune Lucian Boia.

Acesta vorbește și despre unul din motivele care ar fi putut sta la baza deciziei lui Petru Comarnescu de a turna la securitate.

„Trebuie să spunem deschis: Petru Comarnescu este homosexual. Se considera a fi un viciu în epocă (...) N-a făcut deloc puşcărie. Dar tocmai aici cred că a fost şantajul şi recrutarea lui in 1953”, spune el.

„În mintea lui trebuie să fi fost că el spune adevărul şi numai adevărul. El n-a trişat cu securitatea”, mai spune Lucian Boia.

Pe de altă parte, Gabriel Liiceanu spune că în dosarul „agentului Anton” se găseau și multe „turnătorii inutile” și că Petru Comarnescu turna „cu voluptate”.

„Nu se rezuma la limba de lemn, încerca să-și păstreze haina limbajului rafinat”, spune Gabriel Liiceanu.

„M-am gândit de multe ori: dacă un regim precum comunismul ar fi pătruns în Franţa, în Germania, în Anglia, câţi oameni onorabili, nefiind puşi la această încercare a istoriei, ar fi căzut la acest nivel? Foarte mulţi”, adaugă el.