Fortificațiile Cetății Bucureștiului, o șansă ratată de a face turism

Uitată de oameni şi vremuri, Cetatea Bucureştiului, ridicată acum un secol şi jumătate, e terenul de vânătoare doar pentru amatorii de suveniruri istorice. Oamenii care-i trec pragul regretă, însă, că autorităţile nu profită de ceea ce au şi nu transformă fortificaţiile capitalei în obiective turistice.

Prețurile la carburanți, sub lupa ANPC. Sancțiuni dure pentru benzinăriile care cresc tarifele după ora 12:00: „Au fost multe nereguli”

Capcana shrinkflation în magazinele din România: Mii de produse la raft cu preț neschimbat, dar gramaj redus

Temu și Shein, în declin. Taxa de 3 euro pe coletele din China a schimbat obiceiurile de cumpărături ale românilor

Paradoxul carburanților: Țările vecine cu importuri masive au prețuri mai mici decât România. Cum explică specialiștii

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Migranți descoperiți la vamă printre șervețele și apă

Femeie în vârstă, care vindea fructe și legume pe trotuar, umilită de un polițist local din București: agentul i-a aruncat marfa pe jos

Lacul Techirghiol se evaporă. Imagini cu peisajul dezolant, după ce apele s-au retras zeci de metri: „Mirosul e deranjant”

Cetatea Bucureştiului, ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea, a ajuns uitată de vreme. 36 de fortificaţii şi baterii au fost construite pentru a apăra Capitala în caz de atac, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acum, nici nu se mai văd din stradă, din cauza buruienilor care le-a acoperit în întregime...

Ideea de a construi un sistem de fortificaţii care să apere capitala României de atacurile inamicilor a apărut în 1866, dar s-a concretizat două decenii mai târziu. Costul final pentru Cetatea Bucureştiului a fost de 85 de milioane de lei aur.

Regele Carol I l-a chemat în ajutor pe renumitul specialist în lucrări de fortificaţii din Belgia, generalul Henry Alexis Brialmont. Lucrările efective au început în 1884.

„O centură de 18 forturi şi 18 baterii intermediare, practic plasate la bătaia maximă a unui tun din acea vreme, la 4 kilometri între forturi”, explică Andrei Berinde, ghid turistic.

Din ansamblul de fortificaţii face parte şi bateria 8-9, care, acum de abia se mai zăreşte din stradă, din cauza buruienilor. Nu a fost folosită niciodată în scopul pentru care a fost ridicată.

„Pe parcursul construcţiei, tehnica militară şi materială de luptă a evoluat. (...) Au apărut proiectilele perfomante, care erau capabile să străpungă betonul armat”, spune Andrei Berinde.

După izbucnirea Primului Război Mondial, cetatea este dezarmată, iar Bucureştiul declarat oraş deschis.

Fortificaţiile abandonate mai sunt vizitate din când în când doar de pasionaţii de istorie.

„Anul ăsta, în martie, sunt 11 ani de când merg prin forturile astea. Dacă acum 120 de ani se putea să stea cineva aici, se puteau folosi, în mod sigur şi în ziua de azi s-ar găsi o soluţie”, spune un tânăr.

„În România, lucrurile astea fiind decrepite, nu sunt experienţe de muzeu, ca în alte ţări, şi ai senzaţia că mergi într-un loc neexplorat”, mărturisește un alt pasionat.