Iohannis, către parlamentari: Întrebaţi-vă cum va arăta România în 10 ani cu legile pe care le adoptaţi acum
Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis, marţi, parlamentarilor că au un rol esenţial, respectiv de a pune pe agendă legi cu impact major asupra viitorului românilor şi le-a recomandat să nu urmărească doar un câştig electoral de moment, ci să se gândească ce impact vor avea legile votate peste ani. „Întrebaţi-vă dacă în anii următori România va deveni mai puternică sau dacă, dimpotrivă, va fi slăbită de impactul legilor votate de dumneavoastră”, i-a îndemnat președintele pe parlamentari. Șeful statului a susținut un discurs în plenul celor două Camere cu ocazia Zilei Europei şi împlinirii a 140 de ani de la proclamarea Independenţei României.
ACTUALIZARE 12.30: „Dumneavoastră, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, vă revine un rol esenţial: puneţi pe agendă legi cu un impact major asupra viitorului românilor, nu vă gândiţi doar la beneficiile pe care unele măsuri le au acum, nu vă gândiţi doar la un câştig electoral de moment. Întrebaţi-vă cum va arăta România în 5 ani, în 10 ani cu legile pe care le adoptaţi dumneavoastră acum. Întrebaţi-vă dacă în anii următori România va deveni mai puternică sau dacă, dimpotrivă, va fi slăbită de impactul legilor votate de dumneavoastră”, a spus Klaus Iohannis în Parlament.
Şeful statului i-a îndemnat pe senatori şi deputaţi să restabilească încrederea în Parlament.
„Aveţi responsabilitatea şi capcitatea de a restabili încrederea cetăţenilor în Parlament - această instituţie fundamentală a democraţiei, aveţi responsabilitatea şi vă rog să o exercitaţi. Vă chem să faceţi din aceasta un obiectiv politic demn de Centenarul comemorării marelui război şi aniversării Marii Uniri”, a mai spus Klaus Iohannis.
De asemenea, şeful statului a vorbit şi despre protestele din luna februarie împotriva OUG 13. Klaus Iohannis a spus că manifestaţiile au reprezentat angajamentul unei noi generaţii pentru valori precum libertatea, statul de drept şi democraţia.
„A stat în puterea generaţiei de la 1848 să facă primii paşi spre modernizarea României. A fost în sarcina urmaşilor paşoptiştilor să ducă mai departe idealurile independenţei şi unităţii naţionale şi să le îndeplinească. A stat în sacrificiul tinerilor din 1989 schimbarea drumului României spre un parcurs democratic, urmat apoi de un puternic angajament pro-european şi pro-Nord-Atlantic. La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, marile demonstraţii din luna februarie a acestui an au exprimat angajamentul unei noi generaţii de a reîncărca în conţinut şi semnificaţie noţiunile de libertate, stat de drept şi democraţie”, a declarat Klaus Iohannis în faţa parlamentarilor.
Președintele a atras atenția că este rolul clasei politice să audă şi să înţeleagă vocile noii generaţii.
„Astăzi, ca şi în trecut, mai degrabă decât declaraţiile politice solemne, pe cetăţeni îi interesează modul în care acţiunile autorităţilor ori instituţiilor publice sunt benefice vieţii lor şi viitorului copiilor lor. O democraţie autentică nu poate fi funcţională fără un Parlament puternic. Iar o Românie modernă nu se poate dezvolta fără un cadru legislativ coerent. Aşadar, misiunea dumneavoastră este una esenţială pentru progresul ţării, pentru că de îndeplinirea ei depind performanţa şi stabilitatea arhitecturii instituţionale a statului”, a mai declarat șeful statului.
Preşedintele Klaus Iohannis se adresează, marți, Parlamentului. La ora 12:00, şeful statului va vorbi în plenul comun al celor două Camere. Discursul său va marca Ziua Europei şi împlinirea a 140 de ani de la proclamarea Independenţei României.
Șeful statului a criticat dur, luni, clasa politică într-un interviu pentru Calea Europeană. Klaus Iohannis a spus că, de fapt, singura ţară care se opune aderării României la Schengen este chiar România. Şi a dat ca exemplul adoptarea Ordonanţei de Urgenţă numărul 13.
România marchează la data de 9 mai atât 140 de ani de la declararea Independenței cât și Ziua Europei. Militarii românii vor îmbrăca uniformele de paradă pentru ceremoniile care vor avea loc în toată ţara. În Bucureşti, evenimentele încep marți dimineață, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial, de la Universitatea Naţionala de Apărare „Carol I".
Ziua Europei
La 9 mai 1950, la cinci ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ținut la Paris, propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat, potrivit europa.eu. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului și Italia s-au alăturat Franței și Germaniei și, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută și ca Piața Comună, și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcție europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie și Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986), Suedia, Austria și Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria, în 2007, Bulgaria și România și în 2013, Croația.
Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.
Pentru marcarea acestei zile, instituțiile UE își deschid porțile pentru publicul larg, în zilele de 6 mai (Bruxelles), 13-14 mai (Luxemburg) și 14 mai (Strasbourg). Totodată, birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează cu acest prilej, diverse activități și evenimente, pentru toate vârstele, cetățenii fiind invitați să participe la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, potrivit europa.eu.
În România sunt organizate o serie de evenimente dedicate Zilei Europei, atât la București, cât și în alte orașe ale țării.
La 7 mai 2017, are loc în Parcul Cișmigiu din București, a patra ediție a '„Pieței Statelor Membre ale UE'', organizată de Centrul Infoeuropa. Apoi, la 9 mai, Centrul Europe Direct București organizează pe esplanada Universității din București, o serie de activități ce cuprind dezbateri, lansări de expoziții de fotografie, flash mob-uri, dar și demonstrații practice ale unor meșteșugari sau dansuri ale comunității elene din România. Festivalul Filmului European dedică ediția din acest an aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, iar Spațiul Public European organizează Expoziția aniversară „20:30 Erasmus''. De asemenea, în perioada 9-30 mai, are loc Salonul european de bandă desenată 2017.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
