Certificatele energetice ale clădirilor devin o înşelătorie

Rareș Hopincă: AUR nu ar trebui etichetat drept partid extremist. Ce spune despre scenariul unei guvernări cu PSD

Mii de români cer băncilor rate mai mici. Dacă acolo au mai găsit înțelegere, IFN-urile nici nu vor să audă - zero cereri aprobate

Un bărbat a spart geamul unei porți de acces la metrou, în stația Nicolae Grigorescu. A fost dus la Poliție

Nicușor Dan: În discuțiile de la Cotroceni s-a vorbit foarte puțin despre alegeri anticipate. Eu nu văd sensul lor

Ce părere au partenerii României despre criza politică de la București. Nicușor Dan: „E importantă linia roșie pe care eu am trasat-o”

Nicușor Dan, după participarea la festivitățile de Ziua Națională a Franței: „Avem o legătură istorică”

UDMR nu e de acord cu alegerile anticipate. Lorand Turos: „Ar pune țara într-o vulnerabilitate uriașă”

Siegfried Mureșan: Anticipatele nu sunt o chestie neobișnuită. N-am înțeles de ce președintele a exclus această pârghie constituțională

Daniel Dăianu, înaintea evaluării României de către agențiile de rating: „Nu poți să disociezi economia de politică”

Certificatele energetice, obligatorii pentru toţi cei care vor să vândă o casă sau să o închirieze, au devenit o sursa profitabilă de venit pentru auditorii care le vând pe bandă rulantă fără a călca vreodată în clădirea pe care o evaluează. Controale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii arată că situaţia este cu adevărat gravă.

De la începutul anului inspectorii ISC au făcut 515 controale şi au descoperit 508 probleme.

Emilia Cerna Mladin, preşedinte al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri: „În urma unei verificări făcută unui auditor energetic care avea la activ vreo 6000 de lucrări din 23 de certificate verificate nu a fost unul bun”.

Unul dintre auditorii prinşi că au eliberat certificate energetice greşite a primit o amendă de 10.000 de lei, iar un altul a fost sancţionat cu 5.000 de lei şi suspendarea licenţei timp de şase luni.

Problema vine însă din legislaţie, spun asociaţiile profesionale.

Emilia Cerna Mladin, preşedinte al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri: „Atâta timp cât se permite culegerea de date online şi ca cineva din Constanţa, dau un exemplu la întâmplare, să facă un certificat în Cluj, sau cineva din Bucureşti în Bistriţa, evident că nu se duce să viziteze clădirea. E ca şi cum ca doctor ai consulta un pacient prin telefon şi ce-ţi spune el aia e”.

Aşa ca puteţi cumpăra un apartament prost izolat, care în acte arată bine, dar pentru care întreţinerea este uriaşă iarna.

În aceste condiţii aproape că nu te mai miri că cei de la ANAF nu mai condiţionează înregistrarea contractelor de închiriere sau vânzare - cumpărare de acest document, deşi legea spune clar: „La data înregistrării proprietarul are obligaţia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat”.

Într-un răspuns pe care Direcţia din Cluj Napoca a fiscului o dă unei asociaţii profesionale a auditorilor se face referire la un document intern al ANAF care spune că "există obligaţia de a înregistra contractul de locaţiune chiar şi în situaţia în care proprietarul nu a depus certificatul de performanţă energetică a clădirii".

Obţinerea unui certificat energetic pentru un apartament poate costa două sute de lei, dar pentru o clădire poate ajunge şi la câteva sute de euro.