Sari la conținut

Ce avantaj vor aduce investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră

Perimetrele din Marea Neagră unde s-au descoperit hidrocarburi reprezintă un câştig substanţial şi pentru stat, nu numai pentru petrolişti. Exploatarea va aduce bugetului de stat 26 de miliarde de dolari în următorii 20 şi ceva de ani. Iar PIB-ul are de câştigat nu mai puţin de 40 de miliarde de dolari. Statul trebuie doar să se asigure că nu le pune beţe în roate petroliştilor, că nu le dă peste cap planurile de investiţii prin diverse modificări legislative şi diverse interese. Legea offshore încă aşteaptă în Parlament, aleşii nu se grăbesc cu votul final. În ritmul ăsta, nici companiile petroliere nu se vor grăbi cu exploatarea comercială.

Coast Guard Attempts Burning Off Oil Leaking From Sunken Rig

FOTO: Getty Images

 

Un studiu Deloitte arată că, până în 2040, investiţiile în sectorul hidracarburilor din Marea Neagră vor susţine anual, în medie, peste 30 de mii de locuri de muncă. Cele generate în mod direct de proiectele offshore din Marea Neagră sunt puţine, circa 700, dar, pe viitor, acestea vor susţine zeci de mii pe orizontală, în industrii conexe.

Producţia de gaze se va ridica la 170 de miliarde de metri cubi şi există premise ca aproape 2 treimi din această cantitate - mai exact 65% - să fie consumate în România.

Companiile petroliere vor investi aproape 16 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră în perioada 2018-2040.

Cea mai mare sumă pe care statul o poate încasa provine din impozitul pe profit: 9 miliarde şi jumătate de dolari. Urmează contribuţiile la asigurările sociale plătite pentru locurile de muncă susţinute de investiţiile din perimetre şi încasările din redevenţe. În total - 26 de miliarde de dolari, sumă ce ar putea acoperi, de exemplu, un sfert din deficitul bugetar din 2016.

Potrivit Autorităţii pentru Resurse minerale, în partea românească a Mării Negre sunt zăcăminte de gaze de 200 de miliarde de metri cubi, ceea ce ar putea acoperi consumul României pentru aproape două decenii.

În prezent, în zonă se derulează 2 proiecte de anvergură. Primul este perimetrul Neptun - explorat de Petrom în parteneriat cu americanii de la Exxon în care s-au investit până acum 3 miliarde de dolari. Acolo s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi. Cei doi parteneri caută clienţi pentru aceste gaze, în condiţiile în care, odată începută producţia, vor vinde separat. Prima opţiune pentru Petrom este exportul către vest, însă BRUA, în capacitatea de transport a conductei care leagă Balcanii de Ungaria şi Occident a fost deja rezervată de 3 firme din Ungaria, care au câştigat licitaţia în defavoarea producătorul român.

Al doilea perimetru important e derulat de un fond de investiţii american, prin Black Sea Oil and Gas, cu posibile rezerve de până la 20 de miliarde de metri cubi. Pentru o posibilă extracţie a gazelor din Marea Neagră, Petrom şi Exxon nu au luat încă nicio decizie şi e posibil să stea cu ochii pe Parlament, acolo unde legea exploatărilor maritime aşteaptă votul final. Proiectul garantează companiilor petroliere care au cesionat perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul nu va mai impune nicio taxă, cât timp există în vigoare acordurile petroliere. Dacă, totuşi, o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, în fiecare an, la cererea acestora. Camera Deputaţilor este for decizional, dar până să ajungă la votul final în plen, proiectul are nevoie de raportul Comisiei de Industrii şi Servicii.

Acest raport întârzie.

Pe aceeași temă

Petroceltic pleacă din România

Mai avem o companie care părăseşte exploatările din Marea Neagră. Petroceltic îşi vinde operaţiunile din România către...