Sari la conținut

Comuna surprinzătoare a județului Tulcea. Cum a reușit să atragă investiții de 20 de milioane de euro

Puţini români au auzit de Luncaviţa, un sat pierdut în sărăcia de la periferia Tulcei. Cei care ajung acolo pot avea însă mari surprize. Vor descoperi un loc în care Europa a ajuns cu toată civilizaţia ei, construită cu mulţi bani.

Fondurile europene înseamnă, pentru unii, şansa de a ajunge mai aproape de standardele occidentale.  Alţii spun că obţinerea lor înseamnă prea multă muncă  şi prea multe reguli care trebuie respectate. La Digi 24 vă spunem poveştile primarilor care au ales drumul cel mai greu. Au obţinut bani europeni şi i-au folosit în interesul celor care i-au ales.

Paul Greavu, jurnalist Digi24: „Ne aflăm în cea mai mare pădure de tei din sud-estul Europei. Dincolo de ea este Luncavița, poate cea mai surprinzătoare localitate din toată Dobrogea, o localitate în care oamenii au înțeles importanța fondurilor europene”.

Numele Luncaviţei e scris pe-o plăcuţă strâmbă. Pare o localitate banală din partea dezolantă şi prăfuită a României. Dar nu e. După doar câţiva paşi, vezi străzi asfaltate, canalizare, apă curentă, curăţenie, alei îngrijite şi oameni liniştiţi. Mărunta comună tulceană a descoperit fondurile europene şi, odată cu ele, reţeta bunăstării.

O mână de localnici gândesc proiecte şi caută surse nerambursabile de finanțare pentre dezvoltarea comunității. Sunt coordonaţi de Marian Ilie. Este țintuit într-un scaun cu rotile. El este „creierul” banilor europeni ajunşi la Luncaviţa.

„Suntem statul, cred, cu cele mai multe strategii, așa, frumoase, dar făcute din birou. Noi avem o strategie făcută aplicat pe nevoile comunei Luncavița de a se dezvolta. Şi când o urmărești, nu ai cum să nu ajungi la țelul pe care ți l-ai dorit sau care s-a stabilit în această strategie”, spune Marian Ilie, managerul proiectelor cu fonduri europene.

Fratele său... e primarul. De la 28 de ani e-n funcţie. Este convins că fără acces la informația lumii, comuna îi rămâne captivă-n trecut. În opinia lui, cheia belşugului o reprezintă munca şi... internetul.

„Sunt convins că un primar care nu are telefon în care-și poate vedea e-mailurile online în timp ce eu stau de vorbă cu dumneavoastră, dacă nu aș putea să fac treaba asta, aș putea pierde oportunități de finanțare. Pentru că altul înaintea mea ar citi un e-mail, ar depune o cerere și ar epuiza fondul. Deci cred că rolul primarul este acela de a fi conectat online. S-a dus vremea primarul cu căruță cu cai! Am obţinut, până acum, finanţare europeană de peste 6 milioane de euro”, spune Ștefan Ilie, primarul comunei Luncavița.

În ultimii ani, în Luncavița au fost atrase investiții de peste 20 de milioane de euro. Din cei 55 de kilometri de drumuri comunale, de exemplu, o parte au fost sau urmează să fie asfaltați cu bani nerambursabili.

„Dacă tu ai creat infrastructura de bază, dacă tu ai creat cadrul, armonia, voia bună, categoric apar investițiile private. Apar investițiile private, apar locuri de muncă, apar locuri de muncă, apar familii care se pot susține şi auto-susţine. Şi, implicit, taxe şi impozite la stat”, spune Marian Ilie, managerul de proiecte europene.

Efectele investiţiilor sunt resimţite în traiul cotidian comun. Localnicii sunt mulţumiţi. Au înţeles rolul şi rostul fondurilor europene. Dar şi că pot beneficia personal de valoarea lor.

Gheorghe Dobre a acesat un proiect care să-i dezvolte afacerea cu miere.

„Dacă nu erau fondurile europene, nu puteam să mă dezvolt. M-au ajutat în privința lăzilor, tot necesarul, până la familia de albine. Am primit suma de 1500 de euro, anual. Timp de cinci ani de zile”, explică apicultorul.

Valentina Radu a vrut mereu să coasă haine tradiționale româneşti. Şi-a împlinit visul. Cu banii primiţi și-a cumpărat aparatură şi materiale. Iar acum îşi vinde marfa în ţara toată.

Radu Cânepă creşte animale. Singur, a bătut ani buni pasul pe loc. Banii europeni l-au ajutat. Este fermier cu acte şi lucrează deja la încă un proiect. „Ne-au ajutat să ne facem un vis pe care îl aveam de mai demult. Eu nu am avut pe nimeni în familie care să aibă animale, mai ales vaci. A fost o ambiție, că putem trăi la țară cu animale și pentru animale”, spune Radu Cânepă, crescător de animale.

„Se poate face cu fonduri europene, dar trebuie să ai și un pic de voință să faci. Pentru că dânșii îți dau, dar nu îți bagă și în traistă! Dacă nu munceşti, nu poţi să realizezi nimic. Am depus şi pentru soţie un proiect pentru înfiinţarea unei activităţi non-agricole, însemnând un atelier de confecţii. Este şi acela aprobat şi urmează până la sfârşitul lunii să intrăm în posesia banilor, pentru a investi şi în acel atelier”, adaugă Radu Cânepă.

Prosperitatea localnicilor şi dezvoltarea Luncaviţei a atras şi oamenii de afaceri. Patru milioane de euro au fost transformate recent într-un modern siloz.

Paul Greavu, jurnalist Digi24: „Așa arată cea mai mare investiție făcută pe fonduri europene în comuna Luncavița. Este vorba de un siloz de depozitare a semințelor de cereale, cu o capacitate totală de 3.000 de tone”

Pentru 2018, specialiştii Luncaviţei au proiecte de 18 milioane de euro. Bani buni, care vor fi investiţi curând în infrastructura comunei și în confortul localnicilor.

Comuna Luncavița
Populație -- 4.600
Investiții publice -- 20 mil euro
Drumuri -- 55 km
Apicultor -- Finanțare anuală: 1.500 euro

Siloz modern -- Investiție: 4 mil. euro

2018 --- Proiecte semnate: 18 mil euro.

Citiți și: 

Ciugud, comuna care arată mai bine decât majoritatea orașelor din țară

Transformarea uluitoare a unei comune din Vaslui, cu bani europeni