Video ANI a anunțat câte persoane își vor pierde mandatul sau funcția după intrarea în vigoare a legii integrității, cu „amendamentul Fritz”
Un număr de 55 de aleși locali, funcționari și alte persoane care ocupă funcții publice își vor pierde mandatul sau funcția după intrarea în vigoare a noilor prevederi ale Legii ANI. Agenția Națională de Integritate a transmis luni că aceștia continuă să ocupe funcții publice, deși în cazul lor au fost constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate, iar interdicția de trei ani nu a expirat. Printre cei vizați se află zece primari, 17 consilieri locali și județeni și 13 funcționari publici.
ANI a anunțat că începe procedurile pentru aplicarea efectivă a Legii nr. 180/2026 și va verifica dacă persoanele aflate sub interdicție și-au părăsit în mod real funcțiile. Potrivit normelor tranzitorii, mandatele sau funcțiile acestora încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Noua reglementare schimbă modul în care sunt aplicate consecințele incidentelor de integritate. Până acum, în cazurile de conflict de interese, sancțiunile financiare aplicate persoanelor evaluate aveau valori cuprinse între aproximativ 400 și 8.000 de lei. Prin noul mecanism, consecințele nu se mai limitează la plata unei amenzi, ci pot duce efectiv la încetarea mandatului, funcției sau demnității publice.
„Noua abordare mută astfel accentul de la sancțiuni pecuniare cu o valoare modică și cu un impact limitat către asigurarea efectivității normelor de integritate: o interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute”, a transmis Agenția.
Cine sunt cele 55 de persoane identificate
ANI nu a făcut publice în comunicat numele celor 55 de persoane, ci doar categoriile de funcții pe care acestea le ocupă. Este vorba despre:
- 10 primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune;
- 17 consilieri locali și consilieri județeni;
- nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale;
- 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere;
- șase persoane care dețin alte funcții.
Agenția a precizat că, în toate aceste cazuri, au fost constatate definitiv situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate, însă persoanele respective continuă să ocupe funcții ori demnități publice.
Noile prevederi se aplică persoanelor pentru care incidentul de integritate a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026 și în cazul cărora nu s-a împlinit perioada de interdicție de trei ani.
Potrivit textului citat de ANI, acestor persoane „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Încetarea de drept înseamnă că persoana vizată nu mai poate continua să își exercite mandatul sau funcția aflată sub incidența interdicției. Instituția sau autoritatea competentă trebuie să constate încetarea și să aplice prevederile legii.
„Noua reglementare urmărește astfel să asigure că interdicțiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete și sunt respectate efectiv în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”, a explicat instituția.
ANI va face verificări și la fața locului
Agenția a anunțat că va urmări modul în care instituțiile pun în aplicare încetarea mandatelor și funcțiilor. Verificările nu se vor baza numai pe răspunsurile transmise de instituții, pe declarațiile persoanelor vizate sau pe informațiile existente în bazele de date oficiale.
În cazurile în care apar neconcordanțe, ANI va intensifica verificările la fața locului pentru a stabili dacă persoana vizată a părăsit efectiv funcția și dacă interdicția este respectată.
„Agenția va verifica dacă încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, și dacă interdicția este respectată, nu doar dacă instituția a comunicat formal adoptarea unor măsuri. Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situațiilor în care informațiile transmise Agenției sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situației reale”, se arată în comunicat.
Atunci când vor fi identificate diferențe între informațiile comunicate și situația reală, Agenția va utiliza instrumentele legale pe care le are la dispoziție și va aplica, după caz, măsurile prevăzute de lege.
Amenzi de până la 50.000 de lei
Nerespectarea perioadei de interdicție, care poate ajunge până la trei ani, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei.
De asemenea, persoanele care au obligația de a constata încetarea unei funcții publice, dar nu fac acest lucru, riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Consecințele nu sunt doar financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută. Astfel, nerespectarea interdicției poate avea efecte atât asupra persoanei care continuă să ocupe funcția, cât și asupra documentelor semnate de aceasta.
„O interdicție definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidență. Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrității cu mecanisme esențiale care ar fi trebuit să existe încă de la înființarea Agenției Naționale de Integritate. După aproape două decenii de funcționare a Agenției, interdicțiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecințe formale”, se arată în explicațiile instituției.
Agenția susține că o constatare definitivă privind o incompatibilitate, un conflict de interese sau o avere nejustificată nu trebuie să rămână doar consemnată într-un raport de evaluare, ci trebuie să producă efectele prevăzute de lege asupra funcției sau mandatului deținut.
„Integritatea nu poate fi redusă la o sancțiune pecuniară cu impact limitat. O interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează și pe care Agenția îl va urmări în aplicare”, potrivit ANI.
Editor : A.D.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
