Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în scădere la 4,3% prognoza de creştere economică pentru acest an, faţă de 4,6% cât estima anterior, având în vedere şocul inflaţionist din ultimul trimestru al anului trecut şi valul 5 al pandemiei de coronavirus.
Instituţia subliniază, totodată, că nu a luat în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina.
„Având în vedere evoluţia economiei sub impactul şocului inflaţionist din trimestrul IV 2021, precum şi apariţia valului 5 al pandemiei, cât şi continuarea crizei energetice, în special în prima parte a anului 2022, s-a estimat pentru anul în curs un avans economic de 4,3%, revizuire în uşoară scădere comparativ cu prognoza de toamnă (4,6%) şi un deflator de 6,1%, în creştere, corelat cu majorarea preţurilor”, se arată în Prognoza 2021 – 2025, citată de Agerpres.
Produsul Intern Brut este estimat la 1.315 miliarde de lei preţuri curente în acest an.
Ajustarea estimării privind avansul PIB a luat în calcul menţinerea preţurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special cea chimică şi metalurgică, ramuri industriale energointensive, explică CNSP. Totodată, întreruperile în lanţurile de aprovizionare sunt estimate a continua, deşi perturbările pot fi de amplitudini mai reduse, dar vor continua să afecteze industria auto şi cea de echipamente electrice.
În aceste condiţii, pentru valoarea adăugată brută din industrie CNSP estimează o majorare cu 4,1% în 2022, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de varianta din prognoza de toamnă.
Pentru sectorul construcţiilor, în condiţiile manifestării unui efect de bază determinat de încetinirea activităţii în a doua parte a anului 2021, dar şi a unui impuls susţinut provenit din accesarea fondurilor europene, s-a estimat un spor al valorii adăugate brute de 9,6%, în creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza de toamnă.
O creştere mai modestă este aşteptată şi pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziţii de bunuri de către gospodăriile populaţiei. Pentru servicii, per ansamblu, modificarea descendentă a valorii adăugate brute s-a situat la 0,3 puncte procentuale.
„În concordanţă cu aceste evoluţii, pe latura cererii, s-a prognozat o dinamică mai redusă în cazul consumului privat cu 0,7 puncte procentuale, dar şi în cazul formării brute de capital fix, unde dinamica anuală se situează cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea anterioară. În acest ultim caz, reducerea provine dintr-un import mai redus de echipamente, în timp ce componenta de construcţii este în uşoară creştere, aşa cum s-a menţionat anterior”, se arată în document.
Potrivit CNSP, consumul final îşi va încetini creşterea la 3,6% în acest an, de la 5,3% în 2021, iar investiţiile (formarea brută de capital fix) sunt prevăzute să crească cu 9,1% faţă de 5,1% în anul precedent.
Totodată, a fost reevaluat impactul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale asupra traiectoriei inflaţiei pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creştere a preţurilor de consum. Evoluţiile viitoare indică o temperare a creşterii în luna februarie, datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării cât şi cotele de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creşteri de mai mică amploare sunt prevăzute şi în luna iulie şi la începutul sezonului rece.
Estimările indică o inflaţie la sfârşitul anului 2022 de 9,5%, corespunzător mediei anuale de 9,9%, şi nu au luat în calcul alte măsuri de sprijin a populaţiei, acestea urmând a fi cuantificate în prognoza următoare, menţionează sursa citată.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut. În ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior, dar a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020.
