Aplicarea noii legi a pensiilor, cu majorări de 40% până la sfârșitul lui 2024, va face dificil procesul de consolidare fiscală, spune președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Dăianu crede că Guvernul va avea probleme anul viitor, cu ținerea sub control a deficitului.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: "Legea pensiilor ca aplicare îngreunează foarte mult procesul de consolidare fiscală. Și așa anul acesta avem un deficit posibil să fie aproape de 6%, în anul următor ar trebui că deficitul că urmare a unor măsuri fiscale să se situeze la 5% din PIB. Să mai tăi din cheltuieli, acolo unde se poate, pentru că dacă tai în mod nesăbuit din cheltuieli, ai durere mare și oricum trebuie să intervii să folosești Fondul de rezervă să iei dintr-o parte să pui în altă parte.
Trebuie să mergem mai departe cu un regim fiscal echitabil, care nu înseamnă neapărat creșteri de taxe și impozite, ci eliminarea de excepții și de privilegii."
Comisia Europeană prognozează, în raportul economic de toamnă pentru România, că creșterea PIB-ului real ar urma să încetinească până la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care limitează veniturile disponibile, a condițiilor financiare restrictive și a cererii externe mai reduse, înainte de a accelera treptat pe parcursul perioadei de prognoză. În condițiile unei inflații IAPC (care exclude energia și a alimentele) stagnante, se preconizează că scăderea inflației va accelera abia în 2024 și 2025. De asemenea, piața forței de muncă va rămâne restrânsă, în ciuda creșterii mai reduse, menținând majorările salariale la un nivel ridicat.
Deficitul bugetar este estimat la 6,3% din PIB pentru 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie puse în aplicare din ianuarie 2024. Comisia preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 50,5% în 2025.
