Bandele criminale folosesc inteligența artificială pentru a le ajuta să găsească locații în Europa unde să construiască fabrici ilegale de țigări, cu șanse mai mici de a fi prinse, a avertizat marți un auditor UE, relatează Politico.
Aceste bande obișnuiau să activeze în Europa de Est, unde era mai ușor să se ascundă, a declarat într-o conferință de presă Petri Sarvamaa, responsabil de raportul Curții de Conturi Europene privind tutunul ilegal.
Acum, cu ajutorul IA, este mai ușor să găsească locuri de desfășurare a activității ilicite mai aproape de piețele lor, în zone rurale și sate, a spus el. „Acest lucru reduce riscul pe lanțul de aprovizionare pentru infractori”, a adăugat Esther Torrente Heras, auditor superior.
Aceasta este doar una dintre numeroasele provocări cu care se confruntă UE și țările membre în încearcarea de a combate rețelele ilegale de tutun, care cauzează pierderi de venituri de cel puțin 13 miliarde de euro anual în blocul comunitar. În 2023, aproape una din 10 țigări din Europa a fost produsă ilegal sau introdusă prin contrabandă.
Raportul apare, de asemenea, în timp ce tentativele țărilor UE de a ajunge la un acord privind creșterea nivelului minim de impozitare pentru tutun și țigări electronice au încetinit, după ce Suedia — un mare consumator de snus, care va organiza alegeri generale săptămâna viitoare — a respins o taxă pe pungile cu nicotină. Scopul legii este de a armoniza prețurile în întregul bloc comunitar, consolidând piața unică și încurajând oamenii să renunțe la fumat.
Lipsa de coordonare și de schimb de informații între agențiile UE și autoritățile țărilor membre împiedică răspunsul blocului la noile fabrici de țigări ilegale, ceea ce înseamnă că, „cel mai alarmant”, dimensiunea reală, structura și impactul economic sunt necunoscute, a spus Sarvamaa.
„Uniunea Europeană nu își permite să piardă această luptă”
Pentru a combate această activitate ilegală, „totul începe cu Comisia”, a declarat Sarvamaa. „Un schimb mai bun de informații între toți actorii relevanți este esențial.”
Iar Comisia trebuie să își asume un rol mai important în coordonarea unui răspuns strategic al acestor actori, a adăugat el, printre care: Oficiul European Luptă Antifraudă (OLAF), Europol, Eurojust și Parchetul European (EPPO).
Comisia a acceptat în mare parte recomandările Curții de Conturi Europene (ECA), cu excepția domeniilor despre care a precizat că depășesc rolul său. Aceasta a respins ideea de a defini strategii pentru diferitele autorități UE, menționând că OLAF și alții sunt responsabili de stabilirea propriilor priorități strategice. De asemenea, a declarat că nu este posibilă furnizarea unei abordări solide pentru evaluarea dimensiunii comerțului ilegal și a impactului economic, deoarece nicio metodă unică nu ar putea realiza acest lucru.
„Uniunea nu își permite să piardă această luptă”, a avertizat Sarvamaa, subliniind că sănătatea publică, protejarea integrității pieței unice și prevenirea criminalității organizate sunt toate în pericol.
Cu toate acestea, el a ezitat să facă recomandări cu privire la modul în care Europa ar trebui să procedeze cu revizuirea legislației privind produsele din tutun și accizele, precizând că acesta este rolul factorilor de decizie politică și al legiuitorilor.
Editor : Liviu Cojan
