Sari la conținut

2016, anul legilor bancare

Darea în plată şi conversia creditelor din franci elvețieni nu mai sperie băncile. Asta după ce tot anul 2016 a fost marcat de un război al declaraţiilor între parlamentarii care au susţinut cele două legi, şi bancheri. Ambele acte normative au fost contestate la Curtea Constituţională. În vreme ce darea în plată este în vigoare, conversia creditelor încă aşteaptă un verdict.

Deşi au cerut în reptate rânduri, în stradă, o lege a conversiei creditelor, românii care încă plătesc rate în franci mai au de aşteptat. Legea care le-ar permite transformarea creditelor din franci în lei la cursul din data semnării contractului de credit a trecut de Parlament. Nu se aplică însă pentru că a fost atacată de Guvern, iar acum e acum pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale. Un verdict urmează să fie dat la începutul anului.

Datornicii au însă varianta dării în plată, o lege care a intrat în vigoare la mijlocul lunii mai. Legea permite celor cu credite ipotecare de cel mult 250 de mii de euro să dea înapoi băncii locuinţa luată cu împrumut şi să scape de restul datoriei. Până acum, 4.700 de români au apelat la această lege, care a fost declarată parţial neconstituţională.

Bancherii s-au opus vehement legii dării în plată şi au spus că ar avea pierderi de două până la patru miliarde de lei.

Liviu Voinea, viceguvernator BNR, în 13 decembrie: „Banca Naţională a susţinut în permanenţă că legea dării în plată ar trebui să diferenţieze între cei care nu mai pot să plătească şi anume cazurile sociale şi cei care nu mai vor să plătească. Pentru prima categorie, fără îndoială o soluţie trebuie identificată”.

Până la urmă, temerile bancherilor nu s-au adeverit.

Bancherii s-au opus şi unei alte legi - cea privind insolvenţa personală. Legea a a fost amânată de două ori pentru că nu s-au format comisiile care să se ocupe de persoanele care îşi declară incapacitatea de plată şi nici nu există norme de aplicare.

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare: „E foarte important să existe acest triunghi legislativ, pe de o parte - legea dării în plată, pe de altă parte legea conversiei creditelor în franci în moneda naţională şi legea insolvenţei personale, astfel încât consumatorii, în cunoştinţă de cauză, să poată alege acea variantă care le este lor cea mai favorabilă”.

Potrivit legii, cei care care-şi declară insolvenţa vor fi protejaţi vreme de 5 ani de executarea silită, timp în care se pot reorganiza ca să-şi achite datoriile către bancă, fără să-şi piardă locuinţele.