Guvernul ia în calcul să sesizeze CCR pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată Executivul pentru că nu a plătit salariile restante ale magistraților. La întocmirea bugetului pentru anul 2026, deși sumele erau prevăzute inițial, Ilie Bolojan a decis să mute banii suplimentari alocați magistraților către plata ajutoarelor pentru pensionari și către restanțele primăriilor, măsuri cerute la acel moment de PSD.
„INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026”, apare pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi.
Astfel, Executivul analizează tot astăzi oportunitatea sesizării CCR.
De unde a plecat totul
La începutul acestui an, în martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul Bolojan pentru neplata sumelor necesare achitării drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță. Restanțele provin din decizii prin care, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018.
Guvernul alocase banii, dar i-a tăiat
Demersul vine după ce Executivul a tăiat o parte din sumele alocate ÎCCJ. Proiectul de buget pentru anul 2026 transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu circa 50% mai mult față de anul anterior, sumă destinată inclusiv plății drepturilor restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Guvernul a decis însă amânarea unor plăți, redirecționând fonduri către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
„Puterea judecătorească nu poate stabili cum se distribuie banii publici”
În nota de informare discutată în ședința de Guvern, autoritățile de la Palatul Victoria susțin că ÎCCJ nu poate interveni în felul în care sunt distribuiți banii din bugetul de stat.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, arată documentul.
Argumentele Înaltei Curți
În acțiunea în instanță, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separării puterilor în stat. În cererea de chemare în judecată, ÎCCJ susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Totodată, instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
Editor : A.G.
