Trei variante pentru salariile bugetarilor

Ministrul Muncii, despre salariul minim și angajații străini: Ce soluții are Guvernul pentru creșterea veniturilor

Lider PSD, despre comasările voluntare: Săptămâna viitoare o să apară textul propus de Guvern. O analiză a criteriilor, făcută cu AI

Cine este adevăratul premier? Sociolog: „Au preferat să facă jocul ăsta. Luca Niculescu e un paratrăsnet”

Accident cu două TIR-uri și un autoturism într-o curbă periculoasă, în județul Bihor

Tensiuni în Varșovia de Ziua Independenței Poloniei. Mii de naționaliști au participat la marșul anual

Constantin Toma: PSD redesenează harta României ca să câștige alegerile din 2028. „Gândește două-trei mutări în față”

Nicușor Dan a început să râdă când presa i-a cerut opinia despre Ilie Bolojan. Ce a răspuns în cele din urmă

Nicuşor Dan: Există mai multe informaţii interesante despre parcursul lui Călin Georgescu şi care nu sunt în spaţiul public

Un poliţist a ajuns inconștient la spital după ce a intrat cu maşina în remorca unui TIR. Cum s-a produs accidentul

Două dintre cele două variante ale legii salarizării prevăd un raport de 1 la 15 între cel mai mic şi cel mai mare venit de bază.

Laura Culiță, reporter Digi24: „Într-o primă variantă a legii salarizării, se pornește de la un salariu minim de bază de 1.250 de lei și se ajunge la un maximum de 18.750 de lei. Acest salariu din urmă va fi salariul pentru funcțiile cu cea mai mare responsabilitate în stat.”

O a doua variantă pornește de la salariu de baza 1.300 de lei, brut, care poate crește de 20 de ori pentru cele mai înalte funcții de conducere. Iar a treia variantă prevede 1.400 de lei pentru cel mai mic salariu de bază şi 21.000 de lei pentru cel mai mare.

La aceste salarii se adaugă sporurile, care nu pot trece de pragul de 30% din salariul de bază, potrivit primei variante de lucru. Varianta păstrează numărul mare de clase de salarizare - 110, precum şi sistemul premierilor pentru rezultate deosebite. Unii sindicalişti şi-ar dori ca legea salarizării să nu mai păstreze actualele clase de salarizare şi coeficienţii de ierarhizare.

Dumitru Costin, liderul BNS: „Aici operăm cu cifre mari - 1,2 milioane de salariaţi, aşa că dacă un Guvern îşi propune să dea 100 de lei în plus la salarii înmulţiţi suta de lei cu 1,2 milioane de fiinţe şi veţi vedea ce impact.”

O a doua variantă a legii prevede structurarea claselor de salarizare pe cinci paliere, în raport cu nivelul studiilor - superioare, superioare de scurtă durată, postliceale, medii și generale - o schimbare care îi nemulțumește pe unii bugetari. Fondul de premiere este mai generos în acest caz: 5% din cheltuielile salariale. Sunt introduse însă și principii ale performanței profesionale, iar nivelul de salarizare va fi actualizat periodic.

A treia variantă luată în calcul de Guvern stabilește salariile tot în valori precise. Și în acest caz sunt eliminate suprapunerile salariale și este introdus un plafon de 30% pentru sporuri. Apar o serie de criterii de performanță și se stabilește un fond de premiere de 5%. Creșterea salariilor în acest caz, însă, e prevazută pe o perioada de 4 ani.