Live Text A 72-a zi de război. Noi evacuări ale civililor din Azovstal. Zelenski acuză rușii de „atitudine sălbatică” la Mariupol

Zelenski va participa duminică la o reuniune a liderilor G7

ACTUALIZARE 15.31 Liderii G7 se vor reuni duminică în format online, pentru a discuta despre războiul din Ucraina. La reuniune, va fi prezent şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat vineri un purtător de cuvânt al guvernului german, citat de The Guardian.

„8 mai este o dată istorică ce marchează sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa care a permis teroarea, distrugerea şi moartea în Europa”, a declarat purtătoarea de cuvânt Christiane Hoffmann într-o conferinţă de presă.

Discuțiile vor acoperi „problemele actuale, în special situația din Ucraina. Președintele ucrainean Zelenski va participa și va raporta despre situația actuală din țara sa”, a mai spus aceasta.

Apărător de la Azovstal: Nu știm câți civili au murit, nu putem ajunge la ei

ACTUALIZARE 15.10 Situația de la combinatul Azovstal din Mariupol este critică, spune unul dintre militarii ucrainei care se află acolo, potrivit BBC.

Situația „este crtitică de mult timp, iar acum devine și mai rea”, a spus pentru BBC Mihailo Verșinin, unul dintre soldații ucraineni care se apără la Azovstal.

„De două zile, trupele ruse atacă în continuu complexul, i-au făcut pe apărători să se retragă cu ajutorul aviației, al artileriei și al armamentului greu. Au fost morți și răniți. Nu am putut să extragem răniții.

Principala problemă este că sunt în ncontinuare civili în adăposturile antiaeriene din combinat. Recent, după un bombardament intensiv, doi civili au fost uciși și cred că zece răniți. În clipa de față nu avem informații câți civili au murit, pentru că nu putem pleca de aici ca să mergem în buncărele unde se află ei”, a mai spus Mihailo Verișinin.

BBC nu a putut verifica independent informațiile.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Lavrov: Sancţiunile occidentale nu pot distruge voinţa poporului rus

ACTUALIZARE 14:40 Nicio sancţiune nu poate distruge voinţa poporului rus, a declarat vineri ministrul de externe Serghei Lavrov, la o ceremonie de depunere de flori la Moscova în memoria diplomaţilor ruşi ucişi în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.

„Nici o pedeapsă (şi) nicio sancţiune nu pot distruge voinţa poporului nostru, voinţa conducerii noastre, hotărâte să apere adevărul istoric şi interesele legitime ale Rusiei şi să oprească ameninţările directe la adresa securităţii, culturii şi istoriei noastre, create chiar de-a lungul graniţelor noastre, ceea ce se întâmplă de ani de zile”, a declaratSerghei Lavrov, citat de agenția TASS, potrivit Agerpres.

În acest moment se defineşte viitorul lumii, în timp ce se decide dacă va exista o ordine mondială multipolară, „controlată pe deplin de Statele Unite, ceea ce îşi doreşte Washingtonul şi tolerează alte ţări occidentale, sau lumea va fi dreaptă şi democratică”, a mai spus Lavrov.

El a subliniat de asemenea că Rusia, împreună „cu marea majoritate a ţărilor”, a făcut apel la o ordine mondială corectă.

„Eforturile noastre nu se bazează pe speculaţii, precum regulile pe care americanii le-au inventat şi încearcă să le impună tuturor, ci se bazează pe Carta Naţiunilor Unite, organizaţie care a fost creată după cel de-Al Doilea Război Mondial”, a adăugat Lavrov. Şeful diplomaţiei ruse a remarcat că „cei care nu acceptă egalitatea şi vor să dicteze lumii încearcă să rescrie” idealurile de justiţie şi egalitate suverană ale tuturor ţărilor, consacrate în document.

Severodoneţk este încercuit aproape în totalitate de forţele ruse (primarul orașului)

ACTUALIZARE 14:31 Severodoneţk, unul din oraşele importante din Donbas aflat încă sub control ucrainean, este „încercuit aproape în totalitate” de forţele ruse şi separatiştii proruşi din Donbas, care încearcă să preia controlul total, a transmis vineri primarul localităţii, Oleksandr Striuk, potrivit AFP.

Potrivit primarului, intervievat de postul ucrainean de televiziune 1+1, trupele ruse şi proruse „încearcă să atace oraşul din mai multe direcţii”.

Deşi o mare parte din cei 100.000 de locuitori ai oraşului au plecat, primarul îşi exprimă regretul că 15.000 dintre ei încă refuză să plece.

„Nu reuşim să convingem să plece decât zece persoane pe zi”, a spus el.

Severodoneţk, la fel ca Lisiciansk, oraş din apropiere, este ţinta unor bombardamente ruse de mai multe săptămâni, linia de front apropiindu-se constant.

Cele două oraşe sunt situate în regiunea Lugansk, la aproape 80 de km est de Kramatorsk, devenit centrul administrativ al Donbasului ucrainean de când forţele separatiste proruse au preluat controlul asupra părţii de est a acestui mare bazin de cărbune în 2014.

Probe ale crimelor de război, adunate la fața locului. Raport Amnesty International

ACTUALIZARE 14.25 Rușii trebuie să răspundă în justiție pentru o serie de crime de război comise în regiunea de la nord-vest de Kiev, a transmis vineri Amnesty International după ce a prezentat rezultatele unei ample investigații desfășurate în zona masacrelor. Reprezentanții Amnesty International au realizat zeci de interviuri și au analizat dovezi, documentând urmele atacurilor aeriene asupra orașului Borodianka și execuțiile în  masă din Bucha, Andriivka, Zdvyzhivka și Vorzel.

O delegație a Amnesty International, condusă de secretarul general al organizației, a vizitat regiunea în ultimele zile, discutând cu supraviețuitorii și familiile victimelor și întâlnindu-se cu înalți oficiali ucraineni.

„Tiparul crimelor comise de forțele ruse pe care le-am documentat include atât atacuri, cât și ucideri intenționate de civili. Am întâlnit familii ai căror membri au fost uciși în atacuri îngrozitoare și ale căror vieți s-au schimbat pentru totdeauna din cauza invaziei ruse. Susținem cererile lor de aducere a celor vinovați în justiție și solicităm autorităților ucrainene, Curții Penale Internaționale, să se asigure că sunt păstrate dovezi care ar putea sprijini viitoarele urmăriri penale pentru crime de război. Este vital ca toți cei responsabili, inclusiv în lanțul de comandă, să fie aduși în fața justiției”, a declarat Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International.

În Borodianka, Amnesty International a constatat că cel puțin 40 de civili au fost uciși în atacuri care au devastat un întreg cartier și au lăsat mii de oameni fără adăpost.

În Bucha și în alte câteva orașe și sate situate la nord-vest de Kiev, Amnesty International a documentat 22 de cazuri de crimă comise de forțele ruse, majoritatea fiind execuții.

În atacurile din 1 și 2 martie din Borodianka, au fost lovite opt blocuri în care se aflau 600 de familii. În urma atacurilor au murit cel puțin 40 de civili, majoritatea victimelor fiind ucise în subsolurile clădirilor unde căutaseră adăpost. Alții au murit în apartamentele lor.

În dimineața zilei de 2 martie, după un singur atac au murit cel puțin 23 de persoane într-o clădire. 

„Noi [Vadim și fiul său] am părăsit clădirea 359 imediat după ora 7 dimineața. Cu toate acestea, mama și fratele meu și soția lui și părinții ei au insistat să rămână la subsol pentru că le era frică să nu fie împușcați de soldații ruși dacă ieșeau în stradă. La aproximativ 20 de minute după ce am plecat, clădirea 359 a fost bombardată și toți au fost uciși, împreună cu alți vecini”, a povestit Vadim, un supraviețuitor.

„Am ieșit din apartament pentru a lucra în garaj, în timp ce soția mea ajuta mai mulți vecini în vârstă să coboare la subsol. Când am ajuns în garaj, la vreo 150 de metri de clădire, a avut loc o explozie uriașă. M-am ascuns în spatele garajului. Când m-am uitat, am văzut o gaură mare în clădire. Toată partea din  mijloc a clădirii se prăbușise – exact acolo unde locuitorii se adăposteau în subsol. Soția mea Halina a fost printre cei uciși. Încă o văd lângă ușa apartamentului nostru, casa în care am locuit 40 de ani.”, a spus la rândul lui Vasil Iaroșenko.

În 1 martie, o serie de atacuri aeriene au lovit alte șase clădiri, iar cel puțin șapte persoane au fost ucise.

Citește continuarea AICI

MAE rus: Rusia nu va folosi arme nucleare în Ucraina

ACTUALIZARE 14.15 Rusia nu va folosi arme nucleare în Ucraina, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe, Alexei Zaițev, informează Reuters.

Zaițev a precizat că folosirea de către Rusia a armelor nucleare nu se aplică în cazul așa-numitei „operațiuni militare speciale” din Ucraina - termenul pe care oficialii Moscovei îl folosesc pentru a numi actuala invazie a armatei ruse în Ucraina.

Preşedintele Lituaniei: Continuăm sprijinul pentru Ucraina

ACTUALIZARE 13.45 România este un aliat de încredere al Lituaniei în cadrul NATO şi partener important în Uniunea Europeană, iar cooperarea şi unitatea reprezintă punctele forte, a declarat, vineri, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, primit la Palatul Cotroceni de şeful statului, Klaus Iohannis.

„Să menţinem legătura cu partenerii şi aliaţii noştri este de importanţă majoră în contextul actual. Eu sunt ferm convins că unitatea şi coordonarea reprezintă punctele noastre forte. România este un aliat încredere al Lituaniei în cadrul NATO şi partener important în sânul Uniunii Europene. Cooperarea noastră în materie de securitate este esenţială pentru întărirea siguranţei Flancului estic al NATO. Suntem recunoscători pentru contribuţia României la consolidarea misiunilor din Lituania, îi mulţumim domnului preşedinte Iohannis pentru avioanele de luptă care se vor întoarce în zona baltică pentru misiuni de apărare în 2023. Am discutat, de asemenea, despre obiectivele viitorului summit NATO din luna iunie din Madrid şi avem ambiţii în ce priveşte opţiunile de răspuns militar care să sporească în mod semnificativ apărarea Flancului estic al NATO”, a spus Nauseda, potrivit Agerpres.

El a spus că va continua sprijinul pentru Ucraina în lupta sa pentru libertate şi suveranitate.

„În ce priveşte agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, trebuie să fim pregătiţi la maximum. Am fost, de asemenea, de acord să continuăm sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei în lupta sa pentru libertate şi suveranitate. Este nevoie de asistenţă politică, militară şi diplomatică şi noi susţinem candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană”, a adăugat preşedintele lituanian.

Nauseda a subliniat că trebuie sporite eforturile pentru a pune mai multe presiuni internaţionale asupra Rusiei.

Citește continuarea AICI

Iohannis: Negocierile ar trebui să ducă la restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Susținem sancțiunile împotriva Rusiei

ACTUALIZARE 13.00 Negocierile dintre Ucraina și Rusia ar ar trebui să aibă ca rezultat restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, a spus președintele Klaus Iohannis, la o declarație de presă comună cu omologul său lituanian, Gitanas Nausėda, aflat în vizită la București. El a mai spus că România susține sancțiunile adoptate împotriva Rusiei și că Republica Moldova are nevoie de sprijin financiar.

El a amintit de relația bilaterală „foarte bună” dintre România și Lituania.

„Am mulțumit domnului ăreședinte pentru susținerea constantă a Lituaniei pentru obiectivele strategice ale României, precum aderarea la spațiul Schengen, respectiv la OCDE. Schimburile comerciale bilaterale sunt în creștere, avem potențial și trebuie să facem eforturi suplimentare, inclusiv din perspectiva investițiilor reciproce”, a spus șeful statului.

„Avem o cooperare eficientă în domenii precum apărarea, afacerile interne și cercetarea și putem extinde această cooperare și în alte domenii sectoriale, precum tehnologiile inovative sau securitatea energetică”, a continuat el.

Iohannis a spus că invazia Rusiei în Ucraina „a generat cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, cu implicații multiple”.

„Am discutat modalitățile concrete în care putem sprijini, cât mai eficient, refugiații care au fugit din calea războiului, evidențiind eforturile complexe ale României, inclusiv hub-ul umanitar de la Suceava.

Am reiterat de asemenea faptul că România sprijină o anchetă amănunțită a Curții Penale Internaționale cu privire la toate crimele de război comise de trupele ruse”, a spus Iohannis.

Citește continuarea AICI

Reuters: Ungaria și Slovacia vor avea mai mult timp pentru a renunța la petrolul rusesc. Cehia primește și ea derogare

ACTUALIZARE 12:25 Comisia Europeană a prelungit cu un an perioada în care Ungaria și Slovacia vor putea continua să cumpere petrol din Rusia, potrivit unor surse citate de Reuters. De asemenea, Republica Cehă a fost și ea inclusă pe lista țărilor scutite de embargo-ul asupra petrolului rusesc.

Potrivit surselor citate de Reuters, Comisia Europeană a modificat propunerea privind embargo-ul asupra petrolului rusesc pentru prelungi termenul la care măsura va intra în vigoare pentru Ungaria și Slovacia.

Astfel, cele două țări vor putea continua să cumpere petrol din Rusia până la finalul anului 2024, față de sfârșitul anului 2023, așa cum era prevăzut inițial.

De asemenea, Republica Cehă va fi și ea scutită de embargo până în iunie 2024, dacă nu va obține petrol mai devreme printr-o conductă din sudul Europei, au spus sursele.

Germania a început să umple cel mai mare depozit de gaze din vestul Europei, abandonat de Gazprom

ACTUALIZARE 12:20 Germania a început să umple rezervoarele de gaze naturale de la Astora, Rehden, abandonate de Gazprom luna trecută, potrivit administratorului depozitului, cel mai mare din vestul Europei, scrie Reuters.

Gazul rusesc este vital pentru Europa și, mai ales, pentru Germania. Aprovizionarea cu gaze a devenit o problemă critică după ce Occidentul a impus sancțiuni asupra Moscovei din cauza invadării Ucrainei și după ce Rusia a amenințat că va întrerupe livrările de gaze pentru țările europene dacă nu vor face plata în ruble, o cerință pe care cea mai mare parte a Europei a refuzat-o.

Gazprom a abandonat afacerea sa din Germania, inclusiv cel mai mare depozit de gaze naturale din vestul Europei, de la Rehden, pe măsură ce relațiile diplomatice au continuat să se înrăutățească.

„Începând de azi, volumuri mici au început să fie introduse”, a spus pentru Reuters Egbert Laege, managerul temporar al rezervoarelor abandonate de ruși. „Lucrăm intens să găsim soluții pentru a ne asigura că vom umple depozitul cu și mai mult gaz”.

Ruble rusești, steagul sovietic și Kremlin TV. Putin vrea control pe termen lung asupra orașelor ocupate în Ucraina

ACTUALIZARE 12:15 Orașul-port Herson din sudul Ucrainei, una dintre primele regiuni intrate sub ocupație rusă, arată ceea ce vrea cu adevărat Kremlinul: control pe termen lung. Primarul ales al Hersonului a fost demis și înlocuit cu unul desemnat de Moscova, după ce a refuzat să colaboreze cu forțele ruse. La scurt timp după aceea, s-a anunțat că grivna ucraineană va fi înlocuită cu rubla rusească, relatează NBC News.

Regiunea este tăiată treptat de la informațiile care vin din restul Ucrainei. Confruntată cu întreruperi ale internetului și serviciilor de telefonie mobilă, zona primește informații de la principalele canale de televiziune de stat ruse, mașinăria de propagandă a Kremlinului.

Între timp, steaguri sovietice și statui ale lui Lenin au apărut în piețele centrale ale mai multor orașe din regiune, după ani de eforturi ale guvernului ucrainean de a scăpa de simbolurile comuniste. Pare să facă parte dintr-un plan al Moscovei de a trezi nostalgii în rândul populației înainte de Ziua Victoriei, sărbătorită în 9 mai.

Introducerea rublei și întreruperea comunicațiilor echivalează cu „consolidarea ocupației” în regiune, a spus Volodimir Fesenko, un analist politic ucrainean. „Este un memento că Rusia nu va da aceste teritorii înapoi Ucrainei”, spune el.

Citește continuarea AICI

Șeful Dumei de Stat accentuează propaganda Kremlinului. „Doneţk şi Lugansk au decis să se separe de Ucraina şi să devină independente”

ACTUALIZARE 12:10 Ce graniţe va avea Ucraina după încheierea „operaţiunii speciale militare” ruse depinde de decizia cetăţenilor acestei ţări, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, citat de agenţia de presă rusă Interfax. 

„Această sarcină revine Ucrainei şi cetăţenilor săi”, a spus Volodin într-un interviu acordat joi postului de radio aparţinând publicaţiei Komsomolskaia Pravda.

Volodin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a explicat ce înţelege prin aceasta. În primul rând, el a reiterat una din tezele Kremlinului, potrivit căreia, în 2014, în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, nu o mişcare populară de contestare a regimului preşedintelui Viktor Ianukovici.

„Ca urmare a acestei lovituri de stat, Crimeea s-a separat de Ucraina. Cetăţenii, în conformitate cu toate cerinţele şi normele internaţionale, au decis că vor să trăiască în componenţa Federaţiei Ruse”, a afirmat Volodin, omiţând să specifice că, înaintea referendumului din Crimeea pe tema separării de Ucraina, peninsula fusese ocupată de militari ruşi fără însemne, aşa-numiţii „omuleţi verzi”, potrivit instituțiilor media de la Kiev, transmite Agerpres.

De asemenea, „republicile populare Doneţk şi Lugansk au decis să se separe de Ucraina şi să devină independente”, a adăugat şeful Camerei inferioare a legislativului rus.

Documentele găsite de FBI pe iahtul oligarhului Suleiman Kerimov blocheaza definitiv orice șansă a lui de a-și scoate nava din Fiji

ACTUALIZARE 12:00 Autoritățile din Fiji care au făcut percheziții pe un iaht pe care l-au confiscat la cererea SUA au găsit documente acuzatoare la adresa proprietarului, oligarhul rus Suleiman Kerimov, a declarat FBI, citat de Reuters.

Amadea a ajuns în Fiji în 13 aprilie, după o călătorie de 18 zile din Mexic, și de atunci a fost în centrul unei încercări a SUA de a-l confisca, ca parte a sancțiunilor americane împotriva Rusiei. Poliția din Fiji și agenții FBI au confiscat Amadea joi, la un debarcader, la două zile după ce un tribunal din Fiji a admis un mandat american care îl lega de spălare de bani.

Înalta Curte din Fiji a respins vineri o cerere de suspendare formulată de proprietarul înregistrat al navei, Millemarin Investments, pentru a împiedica autoritățile americane să o scoată din Fiji, a declarat procurorul general din Fiji. Super-iacht-ul de 300 de milioane de dolari a fost predat autorităților americane, a precizat acesta.

223 de copii au murit în războiul din Ucraina (Parchetul General)

ACTUALIZARE 11:27 223 de copii au murit până acum în războiul din Ucraina și cel puțin 408 au fost răniți, a anunțat vineri Parchetul General de la Kiev într-un comunicat.

Cifrele sunt valabile pentru data de 5 mai și nu sunt definitive, au mai precizat reprezentanții parchetului.

Cele mai multe victime în rândul copiilor au fost înregistrate în regiunea Donețk -139, regiunea Kiev - 116, regiunea Harkov - 95, regiunea Cernihiv - 68, regiunea Herson - 46, regiunea Mikolaiv - 44, regiunea Lugansk - 37, regiunea Zaporojie - 27, regiunea Sumî - 17, orașul Kiev - 16, regiunea Jîtomîr - 15.

De asemenea, bombardamentele rusești au afectat 1.607 de instituții de învățământ, dintre care 121 au fost complet distruse.

Germania va trimite 7 piese de artilerie Ucrainei

ACTUALIZARE 11.20 Germania va livra Ucrainei un număr de șapte obuziere autopropulsate, după ce Olanda a promis Kievului alte cinci astfel de piese de artilerie cu rază lungă, a declarat ministra germană a Apărării, Christine Lambrecht.

Obuzierele autopropulsate promise Ucrainei sunt tunuri de tip Howitzer modelul Panzerhaubitze 2000 și sunt considerate cele mai puternice și eficiente sisteme de artilerie aflate în prezent în dotarea armatei germane.

Un rus care a măcelărit civili în Bucha a fost identificat

ACTUALIZARE 11.15 Un soldat rus care era în Bucha în timp ce au fost comise atrocitățile care au îngrozit o lume întreagă a lăsat în urmă un indiciu clar despre identitatea sa: a vopsit cu spray pe un perete din casa unui ucrainean contul pe care-l folosește pe Instagram.

Reporterii de la Reuters au stat mai multe săptămâni în Bucha, Ucraina, după ce forțele ruse s-au retras luna trecută din zonele din jurul Kievului. Ei au descoperit scris „Wolf_68” pe peretele unei case despre care un localnic din Bucha a spus că a fost ocupată de un grup de soldați ruși, scrie Business Insider.

Kirill Kryuchkov a fost identificat ca fiind cel care folosește acel cont pe Instagram, despre care presa a spus că l-a utilizat cu mici variații și pe alte rețele sociale.

Ucraina a impus restricții la exporturile de cereale spre România și Republica Moldova

ACTUALIZARE 11.00 Ucraina a impus restricţii temporare privind exporturile de cereale pe calea ferată spre România şi Republica Moldova, din cauza numărului mare de vagoane aflate la puncte de trecere a frontierei, a anunţat vineri firma de consultanţă APK-Infrom, transmite Reuters.

După ce porturile sale de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia, Ucraina a fost forţată să utilizeze calea ferată drept principala rută pentru exporturile de cereale, ceea ce a condus la aglomerarea vagoanelor de cale ferată la punctele de trecere a frontierei.

Anterior, autorităţile de la Kiev au suspendat exporturile de cereale pe calea ferată spre Polonia.

Potrivit APK-Infrom, restricţiile cu privire la exporturile de cereale pe calea ferată spre România au început în data de 4 mai, iar din data de 5 mai au fost introduse restricţii şi spre Republica Moldova precum şi spre porturile ucrainene de la Dunăre.

Ucrainenii se aşteaptă la o debarcare a trupelor ruse în zona Odesei

ACTUALIZARE 10.32 Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa.

Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ 'Sud', drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune.

În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean.

Ungaria nu susține noile sancțiuni UE împotriva Rusiei

ACTUALIZARE 10.10 Ungaria nu poate susține noul pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei în forma sa actuală - care include un embargo asupra importurilor de țiței - a declarat vineri Viktor Orban, premierul de la Budapesta, la un post de radio, potrivit Reuters.

Viktor Orban a spus că propunerea actuală a Comisiei Europene ar avea efectul unei „bombe atomice” asupra economiei Ungariei, potrivit sursei citate.

Premierul ungar a adăugat că Ungaria este gata să negocieze o nouă propunere, dacă aceasta ar fi în acord cu interesele Ungariei.

Citește și: Rusia îl laudă pe Viktor Orban pentru că se opune sancțiunilor UE împotriva petrolului rusesc. Medvedev: „Un pas curajos”

UE vrea să o sancționeze pe Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Vladimir Putin

ACTUALIZARE 10.00 UE plănuiește sancționarea fostei gimnaste olimpice Alina Kabaeva, despre care se crede că este iubita lui Vladimir Putin, pentru rolul său în „propaganda” Kremlinului și pentru legăturile sale cu președintele rus, potrivit unui document citat de The Guardian.

Alina Kabaeva, fosta gimnastă în vârstă de 38 de ani, se află pe noua listă de personalități vizate de interdicția de călătorie în UE, dar și de înghețarea activelor, în cadrul celui de-al șaselea pachet de sancțiuni ale UE, care urmează să fie aprobat de statele membre UE.

Potrivit Bloomberg, care a scris prima dată despre apariția presupui iubite a președintelui rus pe „lista neagră”, documentul privind sancțiunile o descrie pe Kabaeva ca fiind „strâns asociată cu președintele Vladimir Putin”.

Se presupune că Alina Kabaeva este de mulți ani partenera de viață a președintelui Vladimir Putin și a născut mai mulți copii ai liderului rus, inclusiv o gemeni. Putin, în vârstă de 69 de ani, este cunoscut pentru secretomanie în ceea ce privește relațiile personale și chiar numărul copiilor săi și nu a confirmat niciodată relația cu Kabaeva.

În 2008 au apărut primele zvonuri despre o posibilă relație dintre cei doi, într-un reportaj publicat de ziarul rus Moskovsky Korrespondent. Ziarul a fost închis după câteva zile, după ce a scris că Putin plănuia să divorțeze pentru gimnastă de soția lui de atunci, Liudmila Putina.

Odată supranumită „cea mai flexibilă femeie a Rusiei”, Kabaeva a câștigat două medalii olimpice, 14 medalii la Campionatul Mondial și 21 de medalii la Campionatul European.

Kabaeva a devenit de câțiva ani membru pro-Kremlin al parlamentului rus. În 2014, ea a fost numită în consiliul de administrație al National Media Group, companie deținută de stat, cu un salariu de 10,5 milioane de dolari pe an, potrivit Page Six.

Rușii au devastat 400 de spitale și centre medicale, spune Zelenski

ACTUALIZARE 9.25 Invazia Rusiei în Ucraina a dus la devastarea a sute de spitale și a altor instituții medicale și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru combaterea cancerului sau fără posibilitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat președintele Volodymyr Zelenski, citat de Reuters.

Zelenski a spus că multe zone din estul și sudul Ucrainei, principalele câmpuri de luptă, nu aveau nici măcar antibiotice de bază.

"Dacă luăm în considerare doar infrastructura medicală, începând de astăzi, trupele rusești au distrus sau au deteriorat aproape 400 de instituții de sănătate: spitale, maternități, ambulatorii", a declarat Zelenskiy într-un discurs video pentru un grup medical de caritate.

În zonele ocupate de forțele rusești, situația este catastrofală, a spus el.

"Acest lucru echivalează cu o lipsă totală de medicamente pentru pacienții cu cancer. Înseamnă dificultăți extreme sau o lipsă completă de insulină pentru diabet. Este imposibil să se efectueze intervenții chirurgicale. Înseamnă chiar, pur și simplu, lipsa antibioticelor", a adăugat președintele Ucrainei.

Rușii vor să cucerească Azovstalul până pe 9 mai (Ministerul britanic al Apărării)

ACTUALIZARE 9.00 Asaltul continuu asupra Azovstalului indică dorința lui Vladimir Putin de a marca un succes simbolic în Ucraina de 9 mai, Ziua Victoriei, afirmă serviciile de informații ale Ministerului britanic al Apărării.

„Forțele ruse din Mariupol au continuat asaltul asupra combinatului Azovstal pentru a doua zi consecutiv, în ciuda declarațiilor Rusiei care pretinde că încearcă doar să blocheze zona. Eforturile de a obține controlul asupra Azovstalului și de a încheia capturarea Mariupolului au probabil legătură cu apropierea manifestațiilor de 9 mai, Ziua Victoriei, și dorința lui Putin a marca un succes simbolic în Ucraina. Acest efort are un cost în oameni, echipamente și muniții pentru Rusia.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

În timp ce ucrainenii continuă să reziste la Azovstal, pierderile Rusiei vor continua să crească și să zădărnicească planurile operaționale în sudul Donbasului”, se arată în evaluarea de vineri dimineață a serviciilor de informații ale Ministerului britanic al Apărării.

Jill Biden vine azi în România

ACTUALIZARE 8.55 Jill Biden vine astăzi în Romania. Prima doamnă a Statelor Unite va ajunge după-amiază la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se va întâlni cu militarii americani, după care se va deplasa la București.

Jill Biden se va întâlni sâmbătă cu reprezentanți ai Guvernului României și ai ambasadei SUA, precum și cu cei implicați în acțiunile de ajutorare a refugiaților. Din România, soția președintului american va pleca în vizită, la Bratislava, în Slovacia.

„În drum spre România și Slovacia pentru a petrece Ziua Mamei cu mame și copii ucraineni care au fost forțați să plece de acasă din cauza războiului lui Putin. De asemenea, voi vizita trupele americane și-mi voi exprima recunoștința pentru ajutorul oferit țărilor vecine și organizațiilor umanitare”, a scris Jill Biden pe Twitter.

Pe de altă parte, fiica cuplului Biden, Ashley Biden, nu va mai veni în Europa, pentru că a avut contact apropiat” cu o persoană testată pozitivă la COVID-19, a anunțat Casa Albă.

Ashley Biden, în vârstă de 40 ani, a fost testată negativ la COVID-19, a precizat Casa Albă, potrivit Agerpres.
„Cu toate acestea, la recomandarea medicului său și dintr-un exces de precauție, ea nu va călători cu mama în Europa”, potrivit comunicatului.

Vizita lui Jill Biden este cea mai recentă manifestare de sprijin din partea unor oficiali importanți ai SUA pentru Ucraina și țările vecine care ajută refugiații ucraineni.

Programul vizitei lui Jill Biden în Europa

• Vineri, 6 mai - Jill Biden va vizita baza de la Mihail Kogălniceanu, unde se va întâlni cu membrii serviciului militar din Statele Unite. Seara, ea va pleca în București.
• Sâmbătă, 7 mai - Prima Doamnă se va întâlni cu membrii Guvernului României, personalul ambasadei SUA, lucrătorii implicați în acțiuni de ajutor umanitar, precum și profesorii care îi ajută pe copiii ucraineni refugiați să se integreze într-un mediu școlar stabil și sigur. Ea va pleca apoi la Bratislava, Slovacia, unde se va întâlni cu personalul ambasadei SUA.
• Duminică, 8 mai – Jill Biden va călători în Kosice și Vysne Nemecke, Slovacia pentru a se întâlni cu refugiații, lucrătorii implicați în acțiuni de ajutor umanitar și cu slovacii care sprijină familiile care au căutat refugiu în timpul acestei crize.
• Luni, 9 mai – Jill Biden se va întâlni cu membrii Guvernului Slovaciei înainte de a pleca în Statele Unite.

Pentagonul neagă că a ajutat Ucraina să ucidă generali ruși

ACTUALIZARE 8.45 Departamentul american al Apărării a respins informațiile apărute în cotidianul american New York Times, potrivit cărora SUA au furnizat informații care să permită forţelor ucrainene să țintească ofiţeri ruşi cu grad înalt pe câmpul de luptă.

Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii „pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Dar, a adăugat el, „nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană”, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Informaţii comunicate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde crucişătorul rusesc Moskva, a afirmat joi, pe de altă parte, canalul american NBC. Potrivit unor responsabili anonimi citaţi de canal, forţele ucrainene le-au cerut americanilor informaţii referitoare la o navă aflată în Marea Neagră. Americanii ar fi identificat atunci bastimentul drept Moskva şi ar fi precizat poziţia sa.

Contrar afirmaţiilor Pentagonului, New York Times a afirmat miercuri, citând surse anonime din cadrul serviciilor americane, că informaţiile furnizate de Statele Unite armatei ucrainene au permis ţintirea mai multor generali ruşi în apropierea liniei frontului.

Citând mai mulţi înalţi responsabili americani, NYT a relatat că dintre cei peste zece generali ruşi ucişi de forţele ucrainene, „mulţi” au fost ţintiţi cu ajutorul serviciilor americane de informaţii.

Consiliul Naţional de Securitate al SUA (NSC) a calificat deja „iresponsabilă” afirmaţia conform căreia Statele Unite ajută Ucraina să ucidă generali ruşi.

„Statele Unite furnizează informaţii despre câmpul de luptă pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara”, a declarat pentru AFP într-un e-mail purtătoarea de cuvânt a NSC, Adrienne Watson. „Nu furnizăm informaţii cu intenţia de a ucide generali ruşi”, a subliniat ea.

Eforturile de informaţii ale Washingtonului pentru a ajuta Ucraina s-au „concentrat pe determinarea locaţiei şi a altor detalii despre cartierele generale mobile ale armatei ruse, care se deplasează regulat”, a scris New York Times.

Pentagonul a comunicat oficial luni că şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, se aflase timp „de câteva zile” săptămâna trecută pe frontul din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, sugerând astfel că cei mai înalţi responsabili ai armatei ruse se află practic foarte aproape de luptele din teren.

Dar Pentagonul nu a confirmat zvonurile privind rănirea generalului Valeri Gherasimov, mai scrie AFP.

Mărturia cutremurătoare a unui bărbat din Bucha: Am venit să-mi recuperez fiul. A stat mort în mașină 14 zile, l-au mâncat animalele

ACTUALIZARE 8.40 Rudele oamenilor uciși în suburbia Bucha din Kiev încearcă să identifice și să recupereze cadavrele acestora. Ucraina spune că peste 1.000 de trupuri fără viață au fost descoperite în oraș sau în împrejurimi de când soldații lui Vladimir Putin s-au retras în aprilie. Foarte multe dintre victime aveau semne de tortură.

În Bucha, oamenii încearcă să recupereze cadavrele rudelor. Hryhoriy Ruchkovskiy și-a pierdut fiul în războiul din Ucraina.

Hrihori Rucikovski, tatăl unei victime din Bucha: Am venit aici să recuperez trupul fiului meu. A fost împușcat pe 3 martie. Mașina lui a luat foc și a ars înăuntru. Am aflat despre tragedie pe 17 martie. De pe 3, până pe 17 martie, câinii și pisicile au ros... Nici nu știu. Plâng acum, dar mă calmez imediat. Pleca din Bucha cu mașina împreună cu soția. Au început împușcăturile, erau și tancuri. A fost lovit mai întâi în gât, apoi în inima. Soția lui a deschis ușa și a sărit. Mașina a luat foc.

Citește continuarea AICI.

Citește și: VIDEO Cuvintele unui copil din Mariupol scrise într-un jurnal de război: „Mama are carnea ruptă și o gaură în picior. Bunicul a murit”

„Babușka Z”. Cum a ajuns o bătrânică din Ucraina un simbol pentru războiul lui Putin

ACTUALIZARE 8.25 O femeie ucraineană în vârstă a devenit un simbol al sprijinului pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, după ce bătrânica i-a întâmpinat din greșeală pe soldații ucraineni cu un steag sovietic. Rușii s-au folosit de imaginile cu aceasta pentru a o transforma într-un simbol pro-război, scrie The Moscow Times.

La începutul lunii aprilie, un videoclip care arată o bătrână salutând soldații ucraineni cu un steag sovietic roșu a devenit viral. Imagini cu „Babușka Z” au împânzit internetul în Rusia, în timp ce picturi stradale cu aceasta au fost desenate în întreaga țară.

Deși soldații purtau steaguri ucrainene pe mânecile uniformei, pensionara i-a confundat cu trupe rusești, spunându-le soldaților că ea și soțul ei „au așteptat, s-au rugat pentru ei, pentru Putin și pentru toți oamenii”. 

Soldații i-au luat bannerul bătrânei când au început să-i înmâneze mâncarea. Dar când pensionara a văzut că trupele au pus steagul pe pământ, a dat mâncarea înapoi. 

Ea le-a spus soldaților că părinții ei au luptat pentru steagul sovietic în al Doilea Război Mondial și că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a provocat invazia Rusiei pentru că „nu a găsit un punct comun cu Putin”.

Nostalgia pentru victoria sovietică în al Doilea Război Mondial, combinată cu afirmațiile Kremlinului că populația rusofonă a Ucrainei a fost persecutată de guvern, au transformat-o rapid pe bunica ucraineană într-un simbol pentru rușii care susțin invazia lui Putin.

Povestea ei a fost preluată rapid de presa de stat rusă, care a lăudat curajul și rezistența bunicii. Reacția ei a fost folosită ca dovadă că invazia Ucrainei de către Rusia s-ar bucura de sprijinul localnicilor, care vedeau trupele rusești drept „eliberatori”. 

Citește continuarea AICI.

Moskva, scufundată cu ajutorul informațiilor SUA

ACTUALIZARE 8.15 Informațiile furnizate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră - spun oficiali de peste Ocean, care subliniază însă că SUA nu au fost implicate în decizia forțelor armate ucrainene de a lovi crucișătorul Moskva.

Crucișătorul Moskva s-a scufundat pe 14 aprilie, după ce a fost lovită de două rachete ucrainene - un eșec militar de răsunet, pe care Rusia nu îl recunoaște. Cauza oficială a pierderii navei este un incendiu la bord.

Potrivit unor surse familiare cu evenimentele, forţele ucrainene le-au cerut americanilor informaţii referitoare la o navă aflată în Marea Neagră, scrie CNN. Americanii ar fi identificat atunci bastimentul drept Moskva şi ar fi precizat poziţia sa. Nu este clar dacă SUA știau că Ucraina va lovi nava, SUA nefiind implicate în această decizie, au subliniat sursele. 

Episodul, raportat pentru prima dată de NBC News, reflectă poziția din ce în ce mai clară a administrației Biden atunci când vine vorba de împărtășirea informațiilor cu Ucraina, parte a unei schimbări mai ample de politică, pentru a ajuta Ucraina să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Există însăi limite clare pentru informațiile împărtășite de SUA, au declarat mai multe surse pentru CNN. 

De exemplu, SUA au refuzat până acum să ofere informații Ucrainei despre potențiale ținte din interiorul Rusiei. Și în timp ce informațiile pe care SUA le împărtășesc despre mișcările de trupe rusești în interiorul Ucrainei pot include detalii precum vehicule și tipuri de personal într-o anumită locație, SUA nu au furnizat Ucrainei informații despre locația anumitor lideri militari ruși, au spus oficialii.  

Departamentul american al Apărării a negat joi furnizarea de informaţii care le-au permis forţelor ucrainene să vizeze ofiţeri ruşi cu grad înalt în apropierea frontului, după cum a raportat New York Times.

Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii "pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Dar, a adăugat el, "nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană".

Politico: Cei 12 germani care au fost jucați pe degete de Putin

ACTUALIZARE 8.00 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aruncat în aer relația Germaniei cu regimul de la Moscova, iar Berlinul se vede acum trecând printr-un proces dureros de introspecție, îndoială de sine și recriminare, scrie Politico. După ani de zile în care germanii au susținut că un pic de „politică răsăriteană” (Ostpolitik) ar fi tot ce este nevoie pentru a ține Rusia în frâu, elita politică, academică și jurnalistică din Germania are o nouă dilemă: Cum au putut să se înșele atât de tare în privința Rusiei?

Aproape niciodată în istorie nu s-a mai întâmplat ca încrederea unei țări în propriile forțe și imaginea ei despre locul pe care îl ocupă în lume să fie atât de zdruncinate peste noapte, scrie Politico.

Cancelarul Olaf Scholz, un socialist democrat care a preluat conducerea țării după plecare Angelei Merkel în decembrie, a anunțat o schimbare de 180 de grade a politicii de apărare a Germaniei imediat după ce Rusia a invadat Ucraina.

Supranumit Zeitenwende („schimbare istorică”), planul include angajamentul de a aloca 100 de miliarde de euro pentru apărare în cât mai scurt timp.

Doar câteva săptămâni mai târziu, panica instaurată în rândul oficialilor de la Berlin în privința acțiunilor lui Vladimir Putin a lăsat loc unei atitudini mai sfidătoare față de aliații săi care cer Germaniei să accelereze aprovizionarea Ucrainei cu arme mai serioase decât rachetele din era sovietică pe care le-a trimis până acum.

Această încăpățânare amintește de faptul că relația Germaniei cu Rusia nu a fost clădită peste noapte. Procesul a durat ani de zile, iar la final toată țara a devenit complice, scrie Politico.

Citește continuarea AICI.

Un convoi umanitar se îndreaptă spre Azovstal

ACTUALIZARE 7.50 "Un convoi umanitar se îndreaptă spre Azovstal și sperăm să ajungă până mâine dimineață (vineri – n.r.), sperăm să-i preia pe acei civili care au rămas în acel iad  și să-i ducă înapoi în siguranță", a declarat șeful umanitar al ONU, Martin Griffiths.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a descris zona de război din Mariupol ca fiind "infernală". 

ONU și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au ajutat până acum aproape 500 de civili să fugă din zona combinatului siderurgic din orașul-port din sud, în timpul a două operațiuni din ultima săptămână.

Volodimir Zelenski: Bombardamentele continuă la Azovstal

ACTUALIZARE 7.30 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că bombardarea combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol "nu se oprește", chiar dacă "civilii trebuie să fie scoși". 

"Femei, mulți copii sunt încă acolo. Închipuiți-vă doar - mai mult de două luni de bombardamente constante, bombardamente, moarte constantă în jur", a spus el în timpul discursului său de joi noaptea. 

Autoritățile ucrainene "fac totul pentru a găsi o soluție de salvare a eroilor noștri militari" care apără pe Mariupol, a adăugat Zelensky.  "Au mulți răniți, dar nu renunță. Încercăm să găsim soluții pentru a-i găsi în  siguranță pe acești oameni", a spus președintele ucrainean.

Duminică, peste 100 de civili au fost evacuați din oțelăria Azovstal unde și-au petrecut două luni adăpostindu-se în subteran de atacurile rusești.

Nu este clar câți civili sunt blocați acolo, potrivit unui purtător de cuvânt al secretarului general al Națiunilor Unite, Stephane Dujarric.

ONU şi mai multe ţări fac apel la încetarea războiului în Ucraina

ACTUALIZARE 7.20 "Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare a integrităţii sale teritoriale şi a Cartei Naţiunilor Unite", a repetat secretarul general al Organizaţiei, Antonio Guterres, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate organizată de Washington.

"Aceasta trebuie să înceteze pentru binele poporului ucrainean, al poporului rus şi al întregii lumi", a adăugat el.

Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate, printre care China, Statele Unite, Irlanda, Franţa sau Mexic, au cerut "încetarea războiului".

"Numai dialogul şi negocierea vor pune capăt luptelor", a rezumat ambasadorul chinez Zhang Jun, criticând trimiterea de arme în Ucraina, în timp ce omologul său kenyan, Martin Kimani, a cerut o "mediere" a lui Antonio Guterres.

"Ar trebui profitat de orice ocazie pentru a ajunge la pace", a declarat ambasadorul ucrainean Serghei Kisliţa.

Potrivit unor diplomaţi, Norvegia şi Mexicul, membri nepermanenţi, au supus un text partenerilor lor, exprimând "un sprijin puternic pentru oferta de bune oficii a secretarului general în căutarea unei soluţii paşnice".

Adoptarea acestei declaraţii - care ar fi prima manifestare de unitate a Consiliului de la invazia din 24 februarie - rămâne incertă. "Avem timp", a declarat ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polianski, întrebat dacă Moscova ar putea să o aprobe.