Benjamin Gantz, ministrul israelian al Apărării şi potenţial viitor premier, conform acordului de guvernare, s-a declarat favorabil, joi, ca o parte a Ierusalimului să fie declarată capitală a unui eventual stat palestinian, subliniind însă că oraşul nu va fi divizat.
„Am petrecut 38 de ani luptând în armata israeliană. Şi, credeţi-mă, generalii armatei, care au văzut şi au experimentat ororile războiului, sunt cei care vor cel mai mult pacea”, a declarat Benny Gantz, într-un interviu acordat cotidianului arab Asharq Al-Awsat, cu sediul în Londra.
„Vreau ca palestinienii să participe la procesul de pace. Eforturile pentru normalizarea relaţiilor cu lumea arabă reprezintă o oportunitate reală şi majoră”, a adăugat Benny Gantz, citat de Mediafax.
El s-a referit la acordurile de pace pe care Israelul le-a semnat recent, prin medierea Administraţiei Donald Trump, cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan şi Maroc.
Gantz a avertizat asupra acţiunilor „axei iraniene” în Orientul Mijlociu, subliniind că Teheranul are influenţă asupra unor ţări precum Siria şi Liban, o situaţie care prezintă riscuri atât asupra Israelului, cât şi asupra ţărilor arabe.
Benjamin Gantz a subliniat că nu poate exista pace în Orientul Mijlociu fără soluţionarea conflictului israelo-palestinian. Ministrul israelian al Apărării a explicat că Israelul nu intenţionează să se retragă din zonele ocupate după anul 1967, dar s-a declarat încrezător că se poate ajunge la un compromis: „Vrem ca palestinienii să aibă o suprafaţă geografică adecvată, care să le permită să ducă o viaţă confortabilă, fără obstacole.”
„Ierusalimul trebuie să rămână unit, dar va fi loc pentru o capitală palestiniană. Este un oraş mare, care are locuri sacre pentru noi toţi”, a subliniat Benjamin Gantz.
Benjamin Gantz este ministrul israelian al Apărării şi liderul formaţiunii Albastru & Alb (centru), aflată la guvernare împreună cu formaţiunea Likud (centru-dreapta), condusă de premierul Benjamin Netanyahu.
Conform acordului de guvernare, Benjamin Gantz ar urma să devină premier al Israelului în noiembrie 2021, dacă actuala coaliţie guvernamentală, afectată de o serie de crize, va rezista. În ultimele săptămâni, disensiunile dintre Likud şi formaţiunea Albastru & Alb s-au accentuat, existând riscul ca Israelul să organizeze un nou scrutin parlamentar anticipat.
La sfârşitul lunii noiembrie, Autoritatea Palestiniană a transmis echipei de tranziţie a lui Joseph Biden că vrea revenirea la negocierile internaţionale de pace pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian. Liderii palestinieni au respins planul de pace al Administraţiei Donald Trump privind conflictul israelo-palestinian.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat în decembrie 2017 decizia controversată de a considera oraşul Ierusalim drept capitala Israelului şi, implicit, de a muta acolo ambasada SUA. Decizia lui Donald Trump a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Adunarea Generală ONU, Uniunea Europeană şi Rusia.
Ulterior, pe fondul criticilor, preşedintele SUA a încercat să îşi nuanţeze poziţia privind statutul Ierusalimului, refuzând să excludă posibilitatea împărţirii oraşului şi explicând că israelienii şi palestinienii trebuie să stabilească frontierele în oraş. Liderul de la Casa Albă a transmis Israelului că pacea necesită „compromisuri dure”.
Israelul consideră oraşul Ierusalim drept capitala sa eternă şi indivizibilă, potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri şi Naţiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite şi Guatemala sunt singurele ţări care au ambasadele din Israel în oraşul Ierusalim, restul naţiunilor avându-le în Tel Aviv. Uniunea Europeană consideră Ierusalimul capitala comună a Israelului şi a viitorului stat palestinian.
Editor : G.C.
