O scurgere de informaţii „masivă” din interiorul uneia din cele mai mari bănci private din lume, Credit Suisse, a dezvăluit averile uriaşe ascunse în conturile bancare de către diverşi clienţi ai băncii acuzaţi de tortură, asasinate, trafic de persoane şi droguri, corupţie şi felul în care banii proveniţi din astfel de infracţiuni erau spălaţi, informează The Guardian şi The New York Times.
Scurgerea de informaţii a fost făcută publică de către un „avertizor de integritate” (whistleblower) anonim, care a furnizat datele publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung ,pentru a demasca acţiunile „imorale” din spatele secretului bancar. Ziarul german a împărtăşit mai departe aceste informaţii cu 46 de organizaţii de presă din întreaga lume.
Informaţiile se referă la conturile a peste 30.000 de clienţi din întreaga lume ai băncii elveţiene, demască o serie de clienţi bancari cu depozite care însumează peste 100 de miliarde de franci elveţieni şi arată felul în care au eşuat misiunile de audit bancare ale băncii, în ciuda angajamentelor referitoare la renunţarea la clienţi „dubioşi”, precum şi la utilizarea de fonduri provenite din acţiuni ilicite.
Printre clienţii băncii elveţiene: politicieni corupţi, traficanţi de persoane, miliardari care ordonă asasinate şi un cardinal de la Vatican
Aceşti clienţi includ un traficant de persoane din Filipine, un şef al bursei de valori din Hong Kong condamnat pentru mită, un miliardar care a ordonat asasinarea iubitei, directori care au devalizat compania petrolieră de stat din Venezuela, politicieni corupţi din Egipt sau Ucraina.
Scurgerea de infomaţii mai dezvăluie cum un cont bancar al Vaticanului a fost folosit pentru cheltuirea a 350 de milioane de euro într-o investiţie presupus frauduloasă pe piaţa imobiliară din Londra, care face obiectul unui proces penal în curs în care este implicat şi un cardinal al Vaticanului.
Conform New York Times, printe clienţii care au conturi de milioane de dolari la această bancă se numără regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, doi fii ai fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, sau fii ai şefului serviciilor secrete pakistaneze.
The Guardian mai notează că majoritatea clienţilor vizaţi de aceste dezvăluiri provin din ţări precum Egipt, Venezuela, Ucraina sau Thailanda, ţări unde elita politică şi financiară obişnuieşte să-şi ascundă averile în conturi offshore.
Instituţiile financiare elveţiene au active de aproape 7,5 trilioane de euro. Jumătate aparţin clienţilor străini
„Credit Suisse respinge ferm acuzaţiile şi presupunerile referitoare la practicile sale comerciale”, a reacţionat banca elveţiană într-un comunicat de presă, care a precizat că informaţiile publicate de jurnalişti se bazează pe „informaţii selective scoase din context, care duc la interpretări tendenţioase referitoare la modul de business al băncii”.
De asemenea, banca arată că unele cazuri fac referire la perioade înc are regulile şi practicile bancare erau diferite faţă de cele din prezent.
New York Times arată că datele sunt despre conturi deschise în anii 1940 până în 2010, fără a viza operaţiuni curente ale băncii.
Cu toate acestea, efectele acestui scandal ar putea provoca o criză a sistemului bancar elveţian, renumit pentru secretomania datelor referitoare la conturile bancare ale clienţilor.
Instituţiile financiare elveţiene au active de circa 7,9 trilioane de franci elveţieni (în jur de 7,5 trilioane de euro). Aproape jumătate din aceste active aparţin clienţilor străini.
Editor : M.L.
