Video Noi proteste în Serbia. Oamenii dau vina pe autorități că au gestionat prost pandemia, președintele acuză forțe străine
Pentru a doua seară la rând, la Belgrad, capitala Serbiei, s-a înregistrat miercuri o situație tensionată, după ce mii de oameni au ieșit din nou în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de modul în care guvernul a gestionat perioada de relaxare. N-au lipsit nici de data aceasta incidentele, așa cum s-a întâmplat și marți seara.
Manifestanții dau vina pe partidul aflat la putere că a ridicat prea repede restricțiile și acum toată țara are de suferit. Numărul infectărilor zilnice a crescut de 7 ori în ultimele două luni. Spitalele abia dacă mai fac față, iar personalul medical e epuizat.
Președintele vede implicarea unor spioni străini
De altfel, guvernul de la Belgrad avea în plan să reintroducă starea de urgență în fiecare weekend, pentru a ține sub control pandemia, dar a revenit asupra deciziei după reacția furioasă a cetățenilor. Președintele țării a anunțat că urmează să fie luate alte măsuri de protecție sanitară. Dar e totuși sceptic în legătură cu autenticitatea revoltei și susține că în pregătirea protestului s-au implicat spioni străini.
„Protestul a fost foarte bine planificat. O parte din aparatul nostru de securitate nu și-a făcut treaba pentru că ulterior am descoperit implicarea unor alte forțe, nu doar infracționale, ci și din afara țării, mă refer la servicii de informații străine. Dar acestea sunt chestiuni care țin de problemele noastre interne și de care, vă asigur, propriile noastre servicii de informații se vor ocupa mult mai serios decât au făcut-o până ieri”, a declarat Aleksandar Vucic, președintele Serbiei.
De ce protestează, de fapt, sârbii?
Vestea că țara va fi plasată, din nou, în carantină după ce spitalele s-au umplut de pacienți cu COVID-19, a stârnit proteste violente în capitala Serbiei. Mii de oameni furioși s-au adunat marți seară, dar și miercuri în jurul Parlamentului. Unii au forțat cordoanele poliției, dar au fost în cele din urmă respinși. Scutierii au folosit gaze lacrimogene.
Serbia a ajuns, de la aproximativ 50 de infecții confirmate zilnic în urmă cu o lună, la 350. Ţară cu aproape şapte milioane de locuitori, Serbia a înregistrat miercuri 357 de noi cazuri de COVID-19, al căror total ajunge la 17.076, dintre care 341 de decese.
Criticii lui Vucic afirmă că recenta accelerare a epidemiei este rezultatul deciziei acestuia ca, pentru a-şi creşte popularitatea înaintea alegerilor din 21 iunie, să fie permise meciurile de fotbal cu public, activităţile religioase, petrecerile şi adunările cu multă lume. Dar, potrivit Guvernului, recenta creştere a infectărilor zilnice este provocată de lipsa de disciplină sanitară în rândul populaţiei.
Nu este o revoltă împotriva carantinei
Potrivit Deutsche Welle, nu este vorba neapărat despre o revoltă împotriva carantinei, nu este vorba despre faptul că oamenii nu ar crede în existența virusului, ci dimpotrivă. De altfel, unul dintre simbolurile acestui protest este un bărbat al cărui tată a murit din cauza coronavirusului, pentru că în spitale nu existau suficiente ventilatoare.
Este, în fapt, o revoltă împotriva conducerii președintelui Aleksandar Vučić și a modului în care acesta a administrat această criză, simulând că s-a ajuns la o situație de normalitate pentru a urmări scopuri politicianiste.
Cum a simulat președintele „normalitatea” pentru a-și asigura voturile
În luna mai, starea de urgență impusă din cauza coronavirusului, precum și poate cele mai stricte reguli din Europa privind deplasarea persoanelor au fost atenuate substanțial în Serbia, autoritățile declarând că epidemia este acum sub control.
Aproape nimeni nu a mai purtat măști, meciuri de fotbal și celebrul turneu de tenis organizat de liderul clasamentului ATP, Novak Djoković, s-au desfășurat cu spectatori. Toate acestea, spun criticii, deoarece guvernul lui Vučić a dorit să simuleze normalitatea înainte de alegerile parlamentare din 21 iunie.
Alegerile au culminat cu o petrecere organizată la sediul Partidului Sârb al Progresului (SPP), care și-a asigurat 188 din 250 de mandate, într-un vot boicotat de o mare parte a opoziției. După sărbătoare, mai mulți oficiali ai partidului lui Vučić s-au prezentat la spital, fiind infectați cu coronavirus.
Acuzații că autoritățile ar fi ascuns bilanțul real al epidemiei
Pe de altă parte, potrivit unei anchete a unei rețele jurnalistice independente, Balkan Insight (BIRN), realizată după alegeri, în Serbia ar fi fost de două ori mai multe decese legate de Covid-19 decât au fost admise oficial. Inclusiv numărul de noi infecții în săptămânile anterioare scrutinului ar fi fost măsluit.
Evident, președintele a negat vehement aceste concluzii ale jurnaliștilor.
Un președinte cu antecedente autocratice
Opoziția din Serbia, slabă și fragmentată, a fost la fel de surprinsă ca Guvernul de protestul spontan de marți seara. Cetățenii Belgradului au urmat apelurile opoziției de a se reuni pentru proteste pașnice abia miercuri. De altfel, unii reprezentanți ai partidelor de opoziție, care au apărut în fața Parlamentului, au fost alungați de manifestanți furioși.
Poliția sârbă susține că cei care protestează sunt „huligani”. Însă postul de televiziune privat N1, care a relatat în direct evenimentele, a arătat cum forțele de ordine foloseau bastoanele pentru a lovi oameni care stăteau liniștiți pe o bancă. De asemenea, în imagini apar și polițiști în civil lovind în cap cu picioarele un protestatar.
În Serbia se demonstrează de ani buni împotriva stilului de guvernare autocratic al lui Aleksandar Vučić. Președintele este acuzat că ar controla strict cele mai importante canale mass-media din țară și că ar fi transformat Serbia într-un partid de stat, reamintește Deutsche Welle.
Aleksandar Vucic, fost premier al Serbiei, a fost ales președinte încă din primul tur de scrutin la alegerile din aprilie 2017.
În vârstă de 50 de ani, Aleksandar Vucic s-a făcut remarcat ca politician ultranaţionalist, aliat al fostului președinte controversat Slobodan Miloșevici. Cu anii, şi-a mai domolit discursul politic şi a devenit un centrist proeuropean, mai ales după ce a fost desemnat premier, în 2014.
Unii consideră că președintele sârb este curtat politicienii occidentali, în speranța că el va rezolva cea mai mare problemă din Balcani: recunoașterea fostei provincii sârbe Kosovo ca stat independent.
El nu a avut practic adversari în alegerile prezidenţiale din 2017, iar oponenţii săi au acuzat că riscă să devină un preşedinte autoritar. Candidatul situat pe locul al doilea a obţinut doar 16 procente din voturile exprimate. Imediat după alegerea lui Vucici, oamenii au ieșit în stradă să protesteze și să critice ceee ce ei numeau atunci „începutul dictaturii" şi fraudarea votului.
Anul trecut, președintele Vucic l-a primit la Belgrad pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
