De fiecare parte a navei țintă, o ambarcațiune neagră păstrează o distanță de supraveghere. Defender 1 și Defender 2 sunt ochii și urechile marinei – însă nu au niciun om la bord, iar traiectoriile lor sunt controlate de un sistem informatic. Acesta este viitorul Marinei Regale a Țărilor de Jos, potrivit căpitanului Sjoerd Feenstra, șeful centrului de expertiză pentru sisteme fără pilot. El conduce o misiune de cinci săptămâni, în largul coastei orașului Den Helder, în nordul țării, pentru a testa limitele sistemelor care funcționează fără intervenție umană, relatează The Guardian.
„De un an și jumătate ne străduim să ne transformăm organizația”, a afirmat el. „Peste aproximativ 10 ani vor exista platforme cu echipaj, înconjurate de un inel de sisteme fără echipaj, care vor funcționa cât mai autonom posibil”.
Se preconizează că vehiculele subacvatice, ambarcațiunile și dronele – toate fără echipaj – vor juca un rol cheie în viitorul forțelor armate din întreaga lume. Cel mai recent buget militar al Olandei prevede utilizarea sistemelor fără echipaj pentru mai mult de jumătate din activitățile sale în decurs de cinci ani. Regatul Unit, într-o perioadă similară, intenționează să cheltuiască peste 5 miliarde de lire sterline pe astfel de tehnologii.
În centrul tuturor acestor activități se află nava GeoSea. Folosită inițial pentru monitorizarea fundului mării din jurul parcurilor eoliene, aceasta servește acum drept bază pentru testarea dronelor Noa – care arată ca niște muște uriașe –, a navelor Defender și a unui aparat de cartografiere a minelor submarine produs de Lobster Robotics. Acest „sistem de sisteme” este conceput astfel încât noile modele să poată fi înlocuite pe măsură ce tehnologia avansează.
Dronele sunt deja utilizate în conflicte armate. Utilizarea și capacitățile acestora au crescut exponențial de când Rusia a invadat Ucraina în 2022. Acestea au jucat un rol cheie în atacurile iraniene și în războiul din Orientul Mijlociu, în timp ce Marina SUA a desfășurat în acest an nave maritime fără echipaj uman în cadrul operațiunilor împotriva Iranului.
Pentru marina olandeză, sistemele fără echipaj reprezintă mai mult decât o simplă tendință. „Obiectivul este să realizăm cât mai multe sarcini cu ajutorul sistemelor fără echipaj, pentru a ține oamenii departe de zonele periculoase”, a spus Feenstra. „Munca a devenit mult mai dificilă, mai ales având în vedere volumul de informații, viteza și capacitatea necesare. Iar unele sarcini sunt incredibil de plictisitoare”.
La comanda „supravegheați nava aceea”, de exemplu, navele Defender sunt mobilizate, sunt trimise două drone Noa din fibră de carbon, iar o altă dronă care seamănă cu un liliac uriaș zboară la mare înălțime deasupra lor.
Defecțiunile tehnice reprezintă întotdeauna un risc. Inteligența artificială poate produce erori sau genera rezultate false, a afirmat Ferdinand Peters, responsabilul cu integrarea software-ului. „Trebuie să lași sistemul să lucreze pentru tine, dar nu să gândească în locul tău”, a explicat el. „Trebuie să ne gândim cu atenție unde o folosim și unde nu”.
O mașină nu va decide să apese pe trăgaci în această situație. „O persoană face întotdeauna parte din lanțul decizional”, a declarat Feenstra.
Nici problema etică nu este una nouă: de mai bine de 40 de ani, Țările de Jos dispun de sistemul de apărare aeriană Goalkeeper, care poate funcționa în mod autonom.
„Ceea ce știm din experiența trecută este că, chiar și atunci când oamenii elaborează un plan sau colectează informații, ceva poate merge prost”, a spus Feenstra. „Întrebarea este cui îi va reveni vina dacă automatizezi totul”.
Este logic ca o țară care se confruntă cu o penurie de forță de muncă să urmărească o mai mare autonomie, dar olandezii reprezintă o sursă de inspirație pentru alte țări care colaborează în domeniul securității în Marea Nordului și Marea Baltică, potrivit lui Lee Willett, analist naval.
„Olandezii joacă peste nivelul lor”, a spus Willett. „De asemenea, își modernizează echipamentele deoarece sunt conștienți că au o marină relativ mică într-o zonă extrem de importantă a lumii”.
Sidharth Kaushal, cercetător principal în domeniul puterii maritime la institutul de cercetare Royal United Services Institute din Londra, a susținut că, în opinia sa, tendința s-a orientat către astfel de sisteme – nu în ultimul rând pentru că acestea reduc durata călătoriilor lungi pe mare.
„Sistemele fără echipaj nu elimină complet nevoia de personal – de obicei, este nevoie de mai mulți ingineri –, dar oferă un echilibru diferit în ceea ce privește viața de familie”, a afirmat el. „Aceasta este direcția în care ne îndreptăm”.
Citește și:
Raport: Europa este într-o „zonă gri” între pace și război. Rusia ar putea ataca NATO la un an după încheierea războiului din Ucraina
Ce este și cum funcționează GlobalEye, viitoarea platformă NATO de avertizare timpurie și supraveghere aeriană. Explicațiile MApN
Editor : A.M.G.
