Fostul procuror special american Jack Smith, care a condus cele două anchete penale federale împotriva lui Donald Trump înainte de alegerea sa, va depune mărturie în faţa Congresului pe 17 decembrie, dar cu uşile închise, în ciuda dorinţei sale de a fi audiat public, au informat miercuri surse concordante, relatează AFP.
Jack Smith este de mai mulţi ani o ţintă principală a mâniei lui Donald Trump care în octombrie l-a numit din nou „infractor”, spunând că merită să fie „urmărit penal şi trimis la închisoare”.
Preşedintele republican al Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanţilor, Jim Jordan, a publicat miercuri scrisoarea de convocare a lui Jack Smith pentru a depune mărturie în două săptămâni cu privire la conduita sa în aceste două anchete, notează AFP, citată de Agerpres.
„Comisia consideră că deţineţi informaţii vitale pentru misiunea sa de control”, a scris el, fără a oferi mai multe detalii.
Donald Trump şi aliaţii săi republicani îl văd pe Jack Smith ca întruchiparea „instrumentalizării” justiţiei împotriva sa sub preşedintele democrat Joe Biden.
La rândul său, principalul reprezentant democrat din comisie, Jamie Raskin, deplânge refuzul lui Jim Jordan faţă de cererea lui Jack Smith de a „vorbi public în faţa Congresului şi a întregii naţiuni despre investigaţiile sale asupra lui Donald Trump”.
În schimb, el este „chemat la o audiere cu uşile închise cu unicul scop de a permite republicanilor să manipuleze, să distorsioneze şi să selecteze declaraţiile sale după cum consideră de cuviinţă prin scurgeri de informaţii către presă”, a afirmat reprezentantul democrat într-un comunicat. „De ce se tem atât de mult colegii noştri?”, a insistat el.
Avocatul lui Jack Smith a subliniat că acesta a propus în urmă cu mai bine de o lună să depună mărturie publică în faţa comisiei. „Suntem dezamăgiţi că această propunere a fost respinsă şi că poporul american este privat de oportunitatea de a auzi direct ce are Jack de spus pe aceste teme”, a afirmat el într-un comunicat, preluat de presa americană.
Jack Smith recomandase şi obţinuse, în noiembrie 2024, după alegerea lui Donald Trump, încetarea urmăririlor împotriva preşedintelui ales: una pentru tentative ilegale de a inversa rezultatele alegerilor din 2020 şi cealaltă pentru gestionarea inadecvată a unor documente clasificate după părăsirea Casei Albe.
Ministerul Justiţiei ajunsese la concluzia că politica sa de la scandalul Watergate din 1973 - de a nu urmări penal un preşedinte în funcţie - „se aplica acestei situaţii” fără precedent.
Însă, în ianuarie 2025, Jack Smith a afirmat, în raportul său final privind tentativa sa de a schimba rezultatul alegerilor din 2020, că era convins că ar fi reuşit să obţină o condamnare „dacă nu ar fi fost alegerea lui Donald Trump şi revenirea sa iminentă la preşedinţie”.
Editor : Liviu Cojan
