Cum se descurcă personalul german de la urgențe în situații de criză
112 este numărul pentru apeluri de urgenţă și în Germania, dacă ai nevoie de ajutorul serviciilor specializate. În majoritatea cazurilor, personalul de primă intervenţie soseşte foarte rapid la locul urgenţei. Însă ce se întâmplă ulterior este adesea foarte neplăcut. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Din ce în ce mai des, oamenii care ajută nu sunt întâmpinaţi cu recunoştinţă, ci cu agresivitate şi violenţă. Medicii şi paramedicii germani care intervin in situaţii de urgenţă sunt agresaţi şi chiar atacaţi în mod regulat şi se ţipă la ei. Pentru personalul care vine să ajute e un uriaş stres psihic şi fizic.
Echipa Deutsche Welle s-a alăturat tinerilor Marcus Müller şi Tobias Filler într-o tură care ţine toată noaptea, ca să vadă cât de dură e cu adevărat situaţia în Offenbach, un oraş din vestul Germaniei. Iar răspunsul este: violenţa face pur şi simplu parte din riscurile meseriei lor.
Cum se descurcă paramedicii germani într-o tură de noapte
E ora 18:30, sâmbătă seara, şi pentru personalul de urgenţă începe o nouă tură. Tobias Filler se pregăteşte să devină paramedic. Pe el şi pe instructorul său şef, Marcus Müller, îi aşteaptă 12 ore de muncă.
Au luat la ei spray cu piper. Oficial, e ca să se apere de animale.
Seara de sâmbătă nu e tura cea mai îndrăgită.
„În weekenduri suntem mai ocupaţi, pentru că oamenilor le place să iasă în oraş şi să petreacă”, spune Tobias Filler, paramedic în pregătire.
Cu cât e la mijloc mai mult alcool, cu atât e mai mare riscul de confruntări agresive.
Primul lor apel: o femeie zace fără cunoştinţă în faţa unui supermarket. Asta e tot ce ştiu. Rareori primesc mai multe informaţii.
„Deocamdată vom lua cu noi doar electrocardiograful”, explică Marcus Müller.
Pacienți periculoși
Pacienta e încolăcită pe pavaj. Însoţitorul ei este, evident, drogat. E tot mai nerăbdător.
„Lasă-mă să vorbesc mai întâi cu ea. Trebuie să vorbesc cu ea ca să văd ce se petrece şi apoi o putem urca în ambulanţă. Acolo e mai linişte şi o putem examina”, îi spune Marcus Müller
Paramedicii fac cursuri speciale, unde învaţă cum să dezamorseze situaţii tensionate. Retragerea în ambulanţă e o strategie eficientă.
„Mai întâi, o să stăm doar de vorbă. (Fata plânge). Voi sunteţi cei care ne-aţi chemat şi acum, în primul rând, trebuie să stăm de vorbă”, îi spune Marcus Müller.
Chiar şi situaţiile de rutină pot escalada rapid. Tobias Filler a învăţat asta pe pielea lui, când a fost chemat într-o gară, acum un an şi jumătate. Un bărbat se prăbuşise la pământ. Când şi-a revenit, i-a atacat pe medici.
Tobias Filler a fost aproape aruncat pe şinele de tren. Abia mai târziu şi-a dat seama cât de aproape a fost de moarte.
„După 6-8 luni, imaginile celor întâmplate au reieşit la suprafaţă. Timp de cinci săptămâni nu m-am putut duce la lucru. Nu mai puteam să dorm. De câte ori încercam să adorm, aceleaşi imagini îmi umpleau iar mintea”, povestește tânărul Tobias Filler, paramedic în pregătire.
De ce sunt atacați medicii
Atacurile devin mai frecvente. În parte, din cauza aşteptărilor mai mari.
„Oamenii sună la numărul pentru apeluri de urgenţă şi se aşteaptă să facem ce vor EI. Oamenii aceştia ne cer NOUĂ ajutor, dar dacă nu facem lucrurile aşa cum se aşteaptă ei, situaţia degenerează curând în agresivitate şi violenţă”, explică Marcus Müller - paramedic.
Următorul apel: şase poliţişti au de-a face cu un bărbat drogat.
- A căzut de la balcon.
- De la etajul 1 sau 2 ?
- Etajul întâi. Rănile lui sunt probabil de la sticla spartă. A sărit.
- Sângerează ?
Bărbatul aruncase mobilă pe geam. La sosirea poliţiei, a sărit de la etaj. Poliţiştii bănuiesc că a luat ecstasy sau cocaină.
„În clipa de faţă, e încă foarte agresiv. Poliţiştii i-au pus cătuşe”, spune Marcus Müller.
Pacientul nu încetează să-i scuipe pe salvatori. I se pune o gutieră.
„Calmează-te. Totul e în ordine. Suntem aici ca să te ajutăm. Totul e în regulă. Nu vrea nimeni să-ţi facă niciun rău”, îi spune Marcus Müller.
În sfârşit, îl pot duce la Urgenţă. Poliţiştii îi însoţesc.
- Ok?
- Da!
„Pragul nostru de toleranță e destul de înalt”
Dacă n-ar fi fost ei, Marcus Müller ar fi fost lăsat singur cu pacientul.
Primele 10 ore s-au încheiat. E timpul pentru o cafea.
Marcus Müller a făcut arte marţiale. Colegii lui îl întreabă, în glumă, de ce n-a intervenit.
„Asta nu e treaba noastră. E a poliţiei. De-asta colegii noştri suportă de obicei destule, până când e chemată poliţia sau până când chiar trebuie să se apere. Pragul nostru de toleranţă e destul de înalt”, spune Marcus Müller.
E 7:00 dimineaţa. Tura lor se apropie de sfârşit.
Au fost scuipaţi, îmbrânciţi şi ameninţaţi.
Din păcate, toate într-o singură zi de lucru.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
