Guvernul german se opune aderării ţării la „Consiliul de Pace” al preşedintelui american Donald Trump, deoarece acesta riscă să submineze Organizaţia Naţiunilor Unite, a relatat miercuri revista germană Spiegel, citând un document al Ministerului de Externe de la Berlin, transmite Reuters. Nici Slovenia nu va accepta o invitaţie de la Trump de a se alătura „Consiliului pentru pace”, a anunţat miercuri seară premierul sloven Robert Golob.
În acelaşi timp, guvernul german nu este de acord cu puterile „predeterminate” de care ar urma să beneficieze liderul de la Casa Albă în cadrul acestei iniţiative, a mai consemnat Spiegel, citând acelaşi document, o notă internă pregătită weekendul trecut pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat luni că Berlinul va examina ce contribuţie ar putea aduce la „Consiliul de Pace” al lui Trump.
„Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg şi ar putea submina periculos ordinea internaţională bazată pe Carta Naţiunilor Unite”, a declarat și premierul Sloveniei, Robert Golob, citat de portalul de ştiri N1.
„Deşi găsim lăudabilă orice iniţiativă ce poate calma situaţia din Orientul Mijlociu, această invitaţie încalcă în mod periculos ordinea internaţională mai largă şi nu doar pacificarea în Gaza”, a subliniat el.
La finalul săptămânii trecute, mai multe ţări au anunţat că au primit invitaţii pentru a face parte din noua iniţiativă, printre care Canada, Franţa şi Germania.
„Consiliul pentru pace este o organizaţie internaţională ce vizează promovarea stabilităţii, restabilirea unei guvernări fiabile şi legitime şi garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau ameninţate de conflicte”, se arată în preambulul textului de opt pagini trimis statelor invitate.
Textul insistă, printre altele, pe „necesitatea unei organizaţii de pace internaţionale mai agile şi mai eficace”.
Donald Trump ar urma să fie „primul preşedinte al Consiliului pentru pace, ale cărui puteri prevăzute sunt extrem de extinse: el va fi singurul abilitat să „invite” alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture iniţiativei şi va putea revoca participarea lor în caz de „veto cu o majoritate de două treimi dintre statele membre”.
Fiecare stat exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani, cu excepţia statelor membre ce virează cel puţin 1 miliard de dolari în conturile 'Consiliului pentru pace' în timpul primului an ce urmează intrării în vigoare a Cartei, mai arată textul.
Unii aliaţi tradiţionali ai SUA au răspuns cu prudenţă invitaţiei adresate de Trump de a se alătura iniţiativei sale, în câteva cazuri au respins oferta lui Trump, dar alte ţări, inclusiv unele care au avut mult timp relaţii tensionate cu Washingtonul, cum ar fi Belarus, au acceptat.
Citește și:
Ministrul Oana Țoiu răspunde întrebării puse de Donald Trump la Davos. Ce ar face România dacă SUA ar cere ajutor țărilor din Europa
Editor : C.A.
