PAȘAPORT DIMPLOMATIC. Importanța strategiei Dunării pentru România și țările riverane

România şi Austria nu sunt ţări vecine. Cum vor coopera în acest proiect?

Suntem aproape ţări vecine. Şi bineînţeles, Dunărea ne leagă strâns. De exemplu, multă parte a comerţului se desfăşoară aici, trece din Austria prin Ungaria şi România. Deci suntem legaţi, iar geografic, nu suntem aşa de departe, şi dorim să întărim şi mai mult acest lucru. Vrem să avem mai mult trafic terestru, atât pentru mărfuri, cât şi pentru persoane.

Cum se va face finanţarea? De exemplu, cine aplică pentru diferitele fonduri în Austria şi în România?

Principala sursă de finanţare va fi din Uniunea Europeană. Uniunea are deja programe, linii de buget care se integrează perfect în necesităţile strategiei Dunării. Deci câteva proiecte vor fi finanţate din fonduri structurale, unele pot proveni din fonduri de coeziune, avem şi programul binecunoscut de îmbunătăţire a capitalului uman, fonduri pentru educaţie şi le vom folosi de câte ori este nevoie pentru strategia Dunării. Deci bugetul nu este marea problema pentru strategia Dunării. Banii sunt la dispoziţie în bănci şi în conturile Comisiei Europene şi le vom folosi cât de bine putem.

Dar care este problema?

Problema este să existe proiecte inteligente şi finanţabile. Şi acest lucru îl sprijină Strategia Dunării. Face proiectele mai interesante, mai viabile, şi devine mai uşor de calculat avantajul proiectelor. De exemplu când construieşti un port, el are sens dacă sunt şi vapoare. Şi invers: este mai uşor să investeşti în vapoare când ştii că porturile sunt renovate. Iar oamenii vapoarelor, a bărcilor, a Dunării, a râurilor, sunt aduşi laolaltă de această strategie. De aceea strategie este valoaroasă pentru ţările noastre.

Fiecare ţară îşi stabileşte proiectele proprii, există o colaborare între cine ce proiecte elaborează?

Avem proiecte naţionale, care sunt realizate într-o singură ţară, de exemplu când renovăm un hotel în România, de-a lungul Dunării, lângă un port. Acesta este un proiect naţional. Dacă România şi Bulgaria construiesc un al treilea pod pe Dunăre, este un proiect bilateral. Iar de exemplu dacă toate universităţile dunărene realizează împreună o reţea de colaborare, este un proiect multinaţional. Există de exemplu şi un proiect de realizare a unui radiou dunărean, care va transmite ştiri despre tot ce se întâmplă în susul şi josul Dunării. Care informează bulgarii despre ce se întâmplă în România, austriecii află ce se întâmplă în România şi Ungaria, sau există un proiect de realizare a unui program de computer care permite traducerea electronică a unei limbi riverane Dunării în alta. Sau permite traducerea artificială din sârbă în română de exemplu. Şi în toate celelalte limbi. Şi acest lucru e posibil doar dacă un număr de ţări cooperează. Iar cadrul acestei cooperări este strategia Dunării.

Există penalităţi pentru nerealizarea unui proiect?

Nu, penalitatea este că un proiect bun nu se realizează. Este regretabil dacă ceva are sens, este important, fezabil, şi nu se face. E ceva ce trebuie evitat. Trebuie să ne ajutăm reciproc pentru a realiza cât mai multe din aceste proiecte propuse.