BUSINESS CLUB. Cum ar putea România să-și acopere deficitul demografic

Andrei Caramitru, despre riscul ca România să fie retrogradată la „junk”: „Am intra într-un dezastru în trei-patru săptămâni”

„Este nevoie de un acord politic”. Cristian Păun, mesaj pentru politicieni: „Agențiile de rating vor garanții că România face reforme”

INS: Peste 5,2 milioane de români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025. Unu din cinci trăia sub pragul sărăciei

Motorina ar putea depăși din nou 9,5 lei pe litru de la 1 iulie. Expert: „Ar trebui să vedem ieftiniri la pompă, nu scumpiri”

„Suntem datori vânduți”. Cazul unei comune în prag de faliment, din cauza datoriilor făcute de fostul primar. Cum s-a ajuns aici

Turism doar pe hârtie. Centru de informare turistică de 100.000 €, cu lacătul pe ușă. Primar: „Nu fiți rea! Mergeți în altă parte”

Mii de români își petrec concediile pe litoral. Principalele pericole ale vacanței la mare. Salvamar: „Sunt periculoase!”

Manda: Există această speranţă ca în jurul PSD să se poată construi o coaliţie pro-europeană

Nicușor Dan, poză de grup cu liderii NATO. Unde au stat președintele și partenera sa, Mirabela Grădinaru

Sociologii estimează că 10% dintre copiii români de nasc în afara graniţelor. De fapt, e impropriu spus „români", deoarece marea majoritate vor fi integraţi în populaţia ţărilor în care s-au stabilit familiile lor în căutarea unui nivel de trai mai bun. Şi tocmai condiţiile de viaţă de acolo i-au încurajat să facă mai mulţi copii.

Una dintre explicaţii este dată de structura populaţiei, în sensul că, cei mai mulţi români din străinătate sunt tineri aflaţi la vârsta la care îşi doresc un copil. Însă o altă explicaţie este dată de nivelul de trai. Veniturile mai mari ale gospodăriilor, combinate cu politicile sociale mai generoase din unele ţări încurajează natalitatea. De altfel, familiile de români aleg să se mute în străinătate tocmai pentru a le oferi o viaţă mai bună copiiilor.

Sociologii estimează că aproximativ 10% dintre copiii cu părinţi români sunt născuţi peste hotare. Şansele ca ei să vină în România sunt mici. Devin cetăţeni ai ţărilor în care s-au născut, fac şcoala acolo şi tot acolo îşi găsesc un loc de muncă.

Un raport publicat de Institutul Naţional de Statistică arată că, din 1990 până în 2015, populaţia României a scăzut cu 14%. Acest declin demografic care va avea un impact major asupra sistemului de asigurări sociale poate fi oprit doar prin măsuri speciale, greu de aplicat.

Încă nu există studii de impact care să arate cum poate fi încurajată natalitatea în România. Trebuie aflate înainte de toate condiţiile în care familiile sunt dispuse să aibă mai mult de un copil.

O altă soluţie este readucerea în ţară a românilor de peste hotare. Însă sunt dispuşi să se întoarcă doar cei care au plecat de curând din România şi nu au apucat să îşi întemeieze o familie acolo. În plus, ca să revină aici au nevoie de oportunităţi de angajare şi salarii mari.

O dezvoltare puternică a economiei ar putea atrage şi interesul străinilor. Institutul Naţional de Statistică dă Franţa drept exemplu de ţară cu o populaţie în creştere. Franţa a reuşit să atragă foarte mulţi imigranţi. Însă nu a reuşit să îi integreze pe toţi în societate, iar acum se confruntă cu acte extremiste care îşi au originea tocmai în unele comunităţi de imigranţi, care au dus la creşterea numărului de locuitori.

Pentru România, o alternativă mai sigură ar fi să compenseze scăderea populaţiei cu atragerea de cetăţeni din Republica Moldova. Însă această strategie ar avea şi dezavantaje. Cu cât mai mulţi moldoveni vin în România, cu atât economia de peste Prut devine mai instabilă. Iar Moldova este o piesă importantă în jocurile geopolitice ale acestei regiuni. În cele din urmă ţara noastră ar putea fi nevoită să atragă forţă de muncă din colţuri mult mai îndepărtate ale lumii. Din Asia sau Africa. Asta în condiţiile în care un studiu al firmei de consultanţă Roland Berger arată că în 2030, România va fi în topul celor mai îmbătrânite 15 ţări din lume.