C.T.Popescu, după meciul Simonei: În sfârșit îi pot spune din nou „Mangusta”!

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Migranți descoperiți la vamă printre șervețele și apă

Femeie în vârstă, care vindea fructe și legume pe trotuar, umilită de un polițist local din București: agentul i-a aruncat marfa pe jos

Lacul Techirghiol se evaporă. Imagini cu peisajul dezolant, după ce apele s-au retras zeci de metri: „Mirosul e deranjant”

„Situația este dramatică!”. Fermierii din România, loviți de secetă, așteaptă ajutorul statului pentru a supraviețui

Ziua și RO-Alert-ul în Harghita, din cauza urșilor. Oamenii au ajuns la capătul răbdării

Furtuni puternice și grindină în Franța. Rafalele au depășit 140 km/h, iar o tornadă a devastat un sat

Bilanțul dezastrului din Nepal continuă să crească: peste 460 de morți. „Nu mai am pe nimeni care să mă aștepte. Toți s-au dus”

Iată comentariul lui Cristian Tudor Popescu, după meciul dintre Simona Halep și Dominika Cibulkova, în urma căruia sportiva din România a câștigat trofeul turneului de la Madrid:

„N-am mai sărit prin casă în felul ăsta de la sferturile US Open de anul trecut, când a bătut-o pe Azarenka! În sfârșit îi pot spune, după atâtea luni și luni de zile, îi pot spune din nou Simonei „Mangusta”, pentru că la 4-2, în setul 2, a avut privirea aceea, cu pumnul strâns, calm, rece, agresivă, ucigașă, fără să fie agitată. Privirea aia terminantă. Ei, asta e Simona Halep cea pe care o știam, pe care am văzut-o atunci, în 2013, când se lansa câștigând turneu după turneu. A câștigat la Cibulkova într-un fel care m-a surprins. Eu mă așteptam să mizeze mai mult pe mingi cu spin, mingi rotunde, ceva mai înalte, Cibulkova având 1,61 m, încercând să o deranjeze în felul ăsta. A făcut și asta, dar de mai puține ori decât s-a luat în gură cu Cibulkova, care este una dintre cele mai bune jucătoare de contre din lume. Schimb stânga-dreapta, în forță, se deplasează extraordinar și lovește, lovește mereu tăios, agresiv, la linie. Ei, Simona s-a luat pur și simplu în gură cu ea la contre și a bătut-o! I-am văzut la un moment dat privirea ușor buimacă a Cibulkovei, care părea că spune „Păi, cum, mă bați pe mine la așa ceva?!” Nu-i venea să creadă că Simona o depășește în deplasare și în lovituri agresive, pentru că Simona a câștigat acest meci jucând defensiv-agresiv, adică jocul acela pe care îl aștept de luni de zile și în care sper ca ea să rămână. Sper să nu se mai întoarcă la genul acela de – îi spuneam – țăcăneală superioară. Astăzi ea a schimbat prima direcția, a atacat prima, cum a avut ocazia a lovit decisiv și mai ales și-a recuperat din nou capacitatea aia a ei de a recupera mingi pierdute, mingi imposibile. Astăzi am văzut-o din nou. A fost o minge de basm, de SF, când la fileu i-a pus o scurtă Cibulkova, Simona a ajuns-o in extremis, a trimis-o în cross, Cibulkova a intuit, a ajuns și a retrimis în terenul rămas liber în proporție de 80 la sută. Ei bine, Simona, cu cinci metri între minge și ea, fiind la fileu, aleargă în spate și o ajunge! O trimite în teren undeva, iar Cibulkova a fost atât de uluită de deplasarea Simonei, încât dintr-o minge ușoară, n-a fost în stare să o trimită în teren, a trimis-o afară, era năucită de viteza cu care s-a deplasat Simona.

A servit excepțional. Cheia meciului, în ultimă instanță, a fost serviciul Simonei. N-am mai văzut-o servind așa...Cred că are peste 80 la sută primul serviciu. Și cum? Servit bine! Nu i-am mai văzut nivelul ăsta de serviciu de la meciul cu Serena Williams de acum un an jumate-doi, de la Turneul Campioanelor, când a bătut-o pe Serena 6-3, 6-0. De atunci n-am mai văzut o asemenea eficiență pe primul serviciu și în felul acesta Cibulkova nu prea i-a văzut al doilea serviciu ca să poată să i-l atace”.