Nivelul corupției în SUA, la cel mai ridicat nivel din 2012, pe fondul pandemiei. Ce țări au fost ferite de corupție în ultimul an
Nivelul corupției în Statele Unite a atins cel mai ridicat nivel din 2012, adică din ultimii nouă ani, arată un studiu Transparency International. Potrivit analizei, spălarea de bani și activitățile ilegale s-au accentuat pe fondul pandemiei de coronavirus, care a afectat puternic SUA.
Pe tot teritoriul SUA ar exista aparente conflicte de interese și abuzuri în serviciu la cel mai înalt nivel, se mai arată în studiul citat de revista Forbes. În rândul marilor puteri privind nivelul de corupție se evidenţiază SUA, care îşi consolidează căderea pentru al patrulea an consecutiv, adică întregul mandat al preşedintelui republican Donald Trump. Lipsa de control a programului de ajutoare anti-COVID-19, în valoare de un miliard de dolari, a provocat un recul semnificativ în ceea ce priveşte tradiţia normelor democratice de echilibru instituţional, se mai arată în studiul citat.
"COVID-19 nu este doar o criză sanitară şi economică. Este o criză a corupţiei. Şi una pe care pentru moment nu reuşim să o gestionăm. Anul trecut a fost un test ca niciun altul până acum pentru guverne, iar acelea cu niveluri ridicate de corupţie au fost mai puţin capabile să facă faţă acestei provocări", a declarat preşedintele Transparency International, Delia Ferreira Rubio.
Raportul relevă o "imagine nefastă" a situaţiei corupţiei la nivel global: punctajul mediu este 43 din 100, iar majoritatea ţărilor nu au înregistrat niciun progres "în ultimul deceniu" în lupta acestor practici ilegale, "de la mită şi delapidare, la preţuri abuzive şi favoritism".
Indicele de Percepţie a Corupţiei (CPI), dezvoltat în studiu cu pricina, reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în cele 180 de state şi teritorii analizate de Transparency International, iar clasamentul este alcătuit prin acordarea de puncte, de la 0 (foarte corupt) la 100 (deloc corupt), potrivit Agerpres.
Pentru a combate corupţia şi efectul ei negativ asupra crizelor sanitare, este nevoie de întărirea instituţiilor cu atribuţii de supraveghere, asigurarea unui sistem deschis şi transparent de achiziţii, publicarea de date relevante şi garantarea accesului la informaţii, se mai arată în studiu.
Și nu doar Statele Unite se confruntă cu probleme privind corupția, ci și alte țări la nivel mondial, inclusiv în Europa.
Regatul Unit s-a clasat pe locul al 11-lea în Indicele de Percepție a Corupției al lui Transparency International, cu un loc mai sus decât în anul precedent. SUA sunt pe locul 25, la egalitate cu Chile și cu două locuri mai jos decât în 2020.
Topul țărilor cel mai puțin corupte
Potrivit raportului, Danemarca și Noua Zeelandă au fost țările cel mai puțin corupte, fiind în top alături de Finlanda, Singapore, Suedia și Elveția. La extrema cealată, Sudanul de Sud şi Somalia au fost desemnate cele mai corupte.
Danemarca şi Noua Zeelandă au fiecare cu 88 de puncte din 100, potrivit indicelui de Percepţie a Corupţiei (CPI), în timp ce Sudanul de Sud şi Somalia, cu doar 12 puncte fiecare, se află la coada clasamentului.
În frunte, după Danemarca şi Noua Zeelandă, se situează Finlanda, Singapore, Suedia şi Elveţia, toate cu 85 de puncte; în timp ce la extrema cealaltă se află - în afară de "codaşii clasamentului", Sudanul de Sud şi Somalia - Siria (14), Yemen şi Venezuela (cu câte 15 puncte fiecare).
Printre ţările care au realizat cele mai mari progrese în lupta împotriva corupţiei în ultimul deceniu se află Grecia, Myanmar şi Ecuador, în timp ce ţările care au pierdut cele mai multe puncte în clasament sunt Bosnia-Herţegovina, Malawi şi Libanul.
China câştigă un punct în clasament (42) şi două poziţii (78), iar Rusia, mult în urmă, câştigă două puncte (30) şi urcă două poziţii (129).
La fel ca în ultimii ani, în America Latină pe primele locuri se clasează Uruguay şi Chile, cu 71 şi respectiv 67 de puncte, iar la coada clasamentului se află Venezuela şi Nicaragua, cu 15 şi 22 de puncte.
"Corupţia nu doar că subminează răspunsul sanitar global la COVID-19, ci şi contribuie la prelungirea crizei democratice", se mai menţionează în raport. Aceste practici ilegale sunt asimilate totodată "cu cheltuieli mai scăzute pentru sănătatea publică şi cu rate mai mari de mortalitate infantilă şi maternală, de decese provocate de cancer, diabet şi boli respiratorii şi cardiovasculare".
Editor : A.A.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News