Analiză Europa și acuzațiile „absurde” ale lui Trump privind „dispariția civilizației”: care trebuie să fie răspunsul bătrânului continent
Liderii europeni trebuie să cadă de acord asupra modului în care vor răspunde acuzației că bătrânul continent se confruntă cu „dispariția civilizației”. Acestea au fost cele mai dure cuvinte folosite în cea mai dură strategie de securitate națională publicată vreodată de un guvern american, care a clarificat faptul că alianța SUA- Europa nu mai este un lucru garantat, scrie Francesco Grillo, cercetător la Departamentul de Științe Sociale și Politice al Universității Bocconi din Milano, în The Conversation.
Și totuși, ce înseamnă exact „dispariția civilizației”? Termenul pare să provină direct din science fiction și merită o precizare. Ce fel de civilizație dispare?
Documentul publicat de guvernul american specifică în mod explicit că nu este vorba atât de declinul economic, cât de „valorile” care fac din națiunile europene „aliați de încredere” ai SUA.
Implicația este că actuala administrație este îngrijorată de faptul că „viața, libertatea și căutarea fericirii” nu mai sunt fundamentale pentru Europa, așa cum erau pentru America. În plus, pare că Trump este îngrijorat de faptul că migrația este cauza acestei probleme.
Grillo consideră ciudat acest lucru. În ceea ce privește „libertatea de exprimare” și „libertatea politică”, chiar și clasamentul publicat anual de Cato Institute, un institut hiperlibertarian cu sediul la Washington, recunoaște că șase dintre cele mai libere zece țări din lume sunt din UE. În schimb, SUA se află la egalitate cu Marea Britanie, pe locul 17.
Dovezile privind „fericirea” sunt și mai proaste pentru americani (aceștia sunt pe locul 24 în clasamentul Gallup) și chiar mai bune pentru europeni (patru dintre cele mai fericite cinci națiuni din lume par să fie în UE, iar a cincea este Islanda).
Poate că cel mai periculos simptom al declinului civilizației este evident atunci când luăm în considerare parametrul capacității de a urmări „viața” (a avea libertatea, capacitatea și motivația de a-ți defini și de a lucra pentru propriile obiective semnificative, de a-ți găsi un scop) Potrivit OCDE, în 2024, SUA au cheltuit mai mult pe sănătate decât orice altă țară pe cap de locuitor, peste 12.000 de dolari pe an (Elveția, pe un distant loc doi, cu 8.000 de dolari). Cu toate acestea, speranța de viață a americanilor este, în medie, cu șase ani mai mică decât cea a europenilor.
Nu în ultimul rând, migrația. Guvernul SUA pare îngrijorat că prea mulți imigranți vor face Europa de nerecunoscut, dar Statele Unite sunt țara care găzduiește cel mai mare număr de imigranți de prima sau a doua generație (inclusiv Donald Trump, a cărui mamă și cei patru bunici s-au născut în Europa). Diagnosticul strategiei de securitate pare să ignore în mod ciudat rolul pe care l-au jucat migranții în construirea succesului american.
Cum ar trebui să răspundă Europa?
Prin urmare, este dificil să vedem exact cum este ștearsă Europa. Cu toate acestea, este adevărat că Europa are o problemă. În timp ce SUA au o strategie, europenii sunt foarte departe de a ajunge la un acord cu privire la propriile interese.
Oricât de greșită ar fi încercarea SUA de a stabili o strategie în numele Europei, această lipsă de viziune face din ce în ce mai dificil ca Europa să rămână unul dintre cele mai bune locuri în care să te naști sau să trăiești.
Trei mesaje ies în evidență în mod clar din această strategie. În primul rând, SUA nu doresc să fie șeriful lumii și nu vor plăti pentru stabilizarea lumii. Există chiar și o implicație aici că SUA sunt mulțumite ca lumea să fie împărțită în „zone de influență” în stilul Războiului Rece.
În al doilea rând, SUA consideră acum că este o greșeală să se creadă că exportul democrației sau al liberalismului maximizează șansele de pace mondială și nu va mai urmări acest obiectiv. În al treilea rând, SUA consideră că statele naționale sunt piatra de temelie a oricărei ordini mondiale posibile și că multilateralismul (o noțiune care cuprinde o gamă diversă de instituții, de la ONU la UE) subminează acest lucru.
Deși Europa nu trebuie să fie de acord cu aceste afirmații, ea poate folosi fiecare dintre cele trei puncte ale SUA pentru a formula un răspuns.
Ar trebui, de exemplu, să fie relativ mulțumită să umple golul lăsat de retragerea SUA. Astfel, Europa s-ar echipa pentru a contribui la stabilitatea din Europa, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Europa ar trebui, probabil, să recunoască și că americanii au dreptate când spun că „exportul democrației” nu garantează neapărat pacea.
În al doilea rând, Europa poate fi chiar de acord cu SUA că „exportul” instituțiilor și al reglementărilor pieței este complicat și ineficient. Trebuie pur și simplu să ne concentrăm pe protejarea drepturilor omului pe cât posibil, fără a cere altor țări să imite modelul nostru.
În al treilea rând, și cel mai important, este adevărat că organizațiile internaționale nu funcționează. Dar europenii ar trebui să răspundă retoricii SUA nu prin revenirea la state naționale mici (așa cum sugerează strategia de securitate), ci prin asumarea conducerii unei reforme radicale a multilateralismului.
Organizațiile internaționale criticate de Trump trebuie să devină rapid mai capabile să ofere soluții eficiente. Acest lucru trebuie să includă și UE, deoarece este evident că niciun fel de strategie nu poate fi condusă de 27 de națiuni individuale care lucrează separat.
Civilizația europeană nu se prăbușește. Este însă adevărat că o astfel de civilizație necesită resurse financiare, politice și de apărare. Acestea erau odată achiziționate la prețuri mici de la aliații care nu mai doresc să subvenționeze modul de viață al Europei.
Este timpul pentru o strategie europeană de securitate. Una al cărei mesaj, pe scurt, este că europenii sunt gata să conducă și să prospere în climatul geopolitic schimbat al secolului XXI.
Citește și:
Donald Trump, atac virulent la adresa partenerilor europeni: „Nu vor mai fi țări viabile”
Editor : B.E.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News