Rata anuală a inflaţiei va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 şi pe o traiectorie fluctuantă, potrivit noilor date şi analize publicate de Banca Naţională a României (BNR). Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului de administraţie au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrele IV 2025 şi I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi al nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei.
Banca centrală a publicat joi minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 19 ianuarie 2026, când a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%.
„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 şi pe o traiectorie fluctuantă. S-a observat că descreşterea din trimestrul I 2026 va fi antrenată de factori pe partea ofertei, în principal de evoluţia cotaţiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, şi de efecte de bază. Influenţele acestora se vor suprapune efectelor directe tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent”, au subliniat membrii Consiliului.
S-a convenit că acţiunea factorilor pe partea ofertei rămâne totuşi o sursă de riscuri în sens ascendent pe orizontul scurt de timp, având în vedere posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice, dar mai cu seamă incertitudinile asociate evoluţiei pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.
Stagnare a activităţii economice în trimestrele IV 2025 şi I 2026
În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a concluzionat că din partea acestora se vor resimţi presiuni neutre sau uşor dezinflaţioniste în perspectivă apropiată, date fiind, pe de o parte, probabila adâncire accentuată a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 şi în trimestrul I 2026, asociată cu slăbirea cererii de consum, iar, pe de altă parte, decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, precum şi dinamica încă ridicată a costurilor salariale unitare din unele sectoare furnizoare de bunuri şi servicii pentru populaţie.
În acelaşi timp, s-a arătat că presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali sunt de aşteptat să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, în contextul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 şi continuate probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din anii precedenţi.
Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrele IV 2025 şi I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi al nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei.
S-a sesizat că evoluţia implică o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susţinută probabil de formarea brută de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili. Un aport pozitiv este posibil şi din partea exportului net, în condiţiile în care, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a conservat ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea faţă de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar cel de cont curent de cont curent s-a reamplificat doar uşor faţă de perioada similară a anului precedent, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a balanţelor veniturilor, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate
„Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”, au susţinut membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a considerat că incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, date fiind conflictele geopolitice şi tensiunile comerciale globale, dar şi planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
Membrii Consiliului au subliniat din nou cerinţa atragerii şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, evidenţiind şi semnalele pozitive date de acţiunile/demersurile întreprinse în acest scop în ultimele luni ale anului trecut. S-a reiterat că atragerea şi utilizarea fondurilor europene sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziţia energetică, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Editor : Liviu Cojan
