CES: Suprapunerile controalelor de firme în România cresc costurile și descurajează investițiile
Un studiu realizat de Consiliul Economic și Social (CES) și publicat luni, 2 februarie, arată că suprapunerile de atribuții între autoritățile de control din România generează costuri suplimentare semnificative pentru companii și creează un sistem fragmentat și impredictibil, cu impact direct asupra mediului de afaceri.
Analiza subliniază că aceeași firmă poate fi verificată de mai multe instituții pentru aceleași obligații legale, fiecare aplicând propriile proceduri și interpretări, ceea ce transformă conformarea cu legea într-un proces dificil și costisitor.
Studiul arată că lipsa coordonării între autorități conduce la verificări succesive pentru aceleași activități sau documente. Aceeași situație poate fi analizată, sancționată sau interpretată diferit, ceea ce obligă firmele să aloce resurse importante pentru a gestiona controalele, să întrerupă activitatea curentă și să suporte costuri suplimentare cu consultanță juridică sau fiscală. Aceste probleme sunt resimțite mai ales de IMM-uri, pentru care resursele administrative sunt limitate.
Fragmentarea instituțională și lipsa coordonării
Raportul evidențiază lipsa unui mecanism clar de colaborare între instituțiile cu atribuții de control și avizare. Absența protocoalelor operaționale comune, a bazelor de date partajate sau a procedurilor standardizate conduce la aplicarea neunitară a legii și reduce predictibilitatea mediului de afaceri. În consecință, statul nu mai asigură stabilitate, ci poate deveni un factor de incertitudine economică.
Suprapunerea controalelor și impredictibilitatea descurajează inițiativa antreprenorială și afectează atractivitatea României pentru investitorii străini, care percep multiplicarea verificărilor ca un risc suplimentar.
CES atrage atenția că protecția consumatorilor și respectarea regulilor economice nu pot fi eficiente fără delimitarea clară a competențelor și coordonarea reală între instituții.
Studiul recomandă o reformă structurală a controalelor economice, inclusiv clarificarea atribuțiilor legale, introducerea mecanismelor de cooperare interinstituțională, digitalizarea proceselor și orientarea controlului mai degrabă spre prevenție decât sancțiune. Fără aceste corecții, haosul instituțional va continua să genereze costuri inutile și să afecteze dezvoltarea economică.
