Cheltuielile reprezintă peste 85% din venituri. Cum arată bugetul real al gospodăriilor din România
Veniturile populației din România au continuat să crească la finalul anului trecut, însă presiunea cheltuielilor rămâne ridicată, limitând spațiul de economisire al gospodăriilor. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) marți, 7 aprilie, arată o imagine echilibrată, dar fragilă, în care majorările de venituri sunt aproape integral absorbite de costurile de trai.
În trimestrul IV 2025, veniturile totale medii lunare au ajuns la 9.454 lei pe gospodărie, respectiv 3.804 lei pe persoană. Comparativ cu trimestrul anterior, creșterea este marginală, de doar 0,4%, însă raportat la aceeași perioadă din 2024, avansul este semnificativ: +10,3% pe gospodărie și +11,1% pe persoană.
Structura veniturilor confirmă dependența puternică de salarii. Veniturile salariale au totalizat aproximativ 6.466 lei pe gospodărie și au reprezentat 68,4% din total, menținându-se ca principală sursă de venit.
Pe locul al doilea se află prestațiile sociale, cu 1.877 lei lunar și o pondere de aproape 20%. Veniturile în natură au contribuit cu 591 lei, echivalentul a 6,3% din total, în timp ce veniturile din agricultură, activități independente sau proprietate au avut contribuții reduse.
Cheltuielile absorb peste 85% din venituri
În același interval, cheltuielile totale medii lunare au fost de 8.075 lei pe gospodărie, adică 3.249 lei pe persoană. Acestea reprezintă 85,4% din veniturile totale, ceea ce indică un nivel ridicat al consumului și o capacitate limitată de economisire.
Comparativ cu trimestrul anterior, cheltuielile au rămas aproape stabile, însă raportat la anul precedent au crescut cu 11%, un ritm ușor peste cel al veniturilor.
Cheltuielile bănești au fost de 7.594 lei lunar, iar consumul din resurse proprii (în special în mediul rural) a adăugat încă 480 lei.
Consumul și taxele domină bugetul gospodăriilor
Cea mai mare parte a cheltuielilor este direcționată către consum. În medie, o gospodărie a alocat 4.834 lei lunar pentru consum, reprezentând aproape 60% din totalul cheltuielilor.
În paralel, o componentă semnificativă o reprezintă taxele și contribuțiile către stat, care au ajuns la 2.711 lei pe gospodărie, adică 33,6% din total.
Cheltuielile legate de producția gospodăriei sau investiții rămân marginale, indicând un nivel redus al acumulării de capital la nivelul populației.
Alimentele și utilitățile, principalele costuri
Structura consumului arată clar prioritățile gospodăriilor. Cheltuielile pentru alimente și băuturi nealcoolice au ajuns la 1.555 lei pe gospodărie, reprezentând 32,2% din totalul consumului.
Pe locul al doilea se situează costurile cu locuința, utilitățile și combustibilii, de 761 lei (15,7%). Urmează cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (379 lei), transport (339 lei), sănătate (322 lei) și întreținerea locuinței (328 lei).
La polul opus, educația rămâne cea mai mică categorie de cheltuieli, cu doar 26 lei pe gospodărie, echivalentul a 0,5% din total.
Diferențe semnificative între urban și rural
Datele evidențiază decalaje importante între mediul urban și cel rural. În orașe, venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural.
La nivel individual, o persoană din mediul urban a câștigat în medie 4.511 lei, comparativ cu aproximativ 3.060 lei în mediul rural.
Diferențele se regăsesc și în structura veniturilor. În urban, salariile au o pondere dominantă (74,2%), în timp ce în rural dependența de prestații sociale și venituri în natură este mai ridată. De altfel, veniturile în natură reprezintă 10,5% în rural, de trei ori mai mult decât în urban.
Și în cazul cheltuielilor, discrepanțele sunt evidente. O gospodărie urbană cheltuiește în medie 9.144 lei lunar, cu peste 30% mai mult decât una rurală.